România se confruntă cu o creștere semnificativă a cazurilor de gripă, potrivit declarațiilor Ministrului Sănătății, Alexandru Rafila.
Țara se află în a treia săptămână de creștere a îmbolnăvirilor, iar autoritățile au decis instituirea stării de alertă epidemiologică.
„Este vorba despre o a treia săptămână de creștere consecutivă, peste nivelul mediu, înregistrat în ultimii cinci ani. Se numește săptămână epidemică. Nu este nimic diferit de față de situația de anul trecut.
Am luat decizia acestei stări de alertă epidemiologică, după ce se înregistrează trei săptămâni consecutive de depășire a pragului epidemic”, a spus ministrul Sănătății, Alexandru Rafila.
El a subliniat că această măsură nu impune restricții suplimentare pentru populație, ci are legătură cu pregătirea sistemului de sănătate pentru a gestiona un număr mai mare de infecții respiratorii, asigurând resursele necesare în unitățile sanitare.
Ce înseamnă stare de alertă epidemiologică
În vederea prevenirii şi limitării îmbolnăvirilor prin gripă şi alte infecţii virale respiratorii se recomandă aplicarea următoarelor măsuri la nivelul:
Unităţilor sanitare:
“a) limitarea programului de vizită al aparţinătorilor pacienţilor internaţi în unităţile sanitare publice, pe baza analizei efectuate de către direcţia de sănătate publică judeţeană sau a municipiului Bucureşti, conform prevederilor Ordinului ministrului sănătăţii nr. 3.670/2022 privind stabilirea programului de vizite în unităţile sanitare publice;
b) realizarea triajului epidemiologic zilnic pentru personalul medico-sanitar şi auxiliar, cu recomandarea de izolare voluntară la domiciliu a celor depistaţi cu simptomatologie respiratorie sau efectuarea de activităţi ce nu implică interacţiunea cu pacienţii;
c) purtarea echipamentului de protecţie adecvat, respectiv măşti, mănuşi, halate, atât de către vizitatori, cât şi de către personalul medical şi alte persoane care intră în contact cu pacienţii;
d) asigurarea stocurilor de antivirale, în special de către spitalele care internează cazuri de infecţii respiratorii acute;
e) asigurarea instituirii terapiei antivirale specifice imediat după internare la pacienţii care prezintă tablou clinic compatibil cu gripa cu/fără diagnostic de laborator;
f) asigurarea condiţiilor pentru vaccinarea antigripală a personalului medico-sanitar şi auxiliar nevaccinat;
g) asigurarea sau refacerea, după caz, a stocurilor de echipamente de protecţie şi utilizarea corespunzătoare a acestora de către personalul medico-sanitar;
h) asigurarea sau refacerea, după caz, a stocurilor de antiseptice şi dezinfectante, pentru o igienă riguroasă a mâinilor şi a suprafeţelor;
i) respectarea protocoalelor de management al cazului de gripă, al contacţilor şi al focarelor de îmbolnăvire. “
Angajatorilor din toate sectoarele de activitate:
“a) evitarea aglomerărilor în spaţiile de lucru, acolo unde este posibil;
b) utilizarea măştii de protecţie, dacă aglomeraţia nu poate fi evitată;
c) realizarea unui triaj epidemiologic zilnic şi recomandarea de izolare voluntară la domiciliu a celor depistaţi cu simptomatologie respiratorie;
d) încurajarea vaccinării antigripale a personalului.“
Populaţiei generale:
“a) consultarea medicului de familie la apariţia simptomelor respiratorii pentru a stabili indicaţiile terapeutice, izolarea şi eventuale investigaţii suplimentare;
b) adresarea la centrele de evaluare/centrele de permanenţă organizate la nivelul judeţului;
c) respectarea etichetei tusei şi strănutului, utilizarea de batiste de unică folosinţă;
d) menţinerea unei igiene adecvate a mâinilor, în vederea reducerii răspândirii virusului;
e) evitarea aglomeraţiilor, aerisirea spaţiilor închise şi purtarea măştii de protecţie;
f) continuarea vaccinării antigripale, în special pentru populaţia expusă la risc crescut de îmbolnăvire sau complicaţii ale gripei – persoane cu vârsta peste 65 de ani, gravide, persoane imunodeprimate, persoane cu afecţiuni cronice respiratorii sau cardiace.”
