Antena 3 CNN Actualitate Ce înseamnă hiat. Tendinţa generală în română este de a evita propoziţiile cu două vocale pronunţate succesiv în silabe diferite

Ce înseamnă hiat. Tendinţa generală în română este de a evita propoziţiile cu două vocale pronunţate succesiv în silabe diferite

Iulia Gorgorin
2 minute de citit Publicat la 08:00 06 Aug 2020 Modificat la 08:00 06 Aug 2020
Ce înseamnă hiat. Tendinţa generală în română este de a evita propoziţiile cu două vocale pronunţate succesiv în silabe diferite

Azi vorbim despre hiat. Va amintiţi de la şcoala, două vocale pronunţate succesiv în silabe diferite, ele făcând parte din acelaşi cuvânt sau din cuvinte diferite. Ei bine, acest hiat nu era numai la şcoală, să ne faca viaţa grea la lecţia despre despărţirea in silabe. Nu, el exista în viaţa reală.

 

Mi-au scris prietenii că li se pare complet nefiresc felul în care sună de pilda unul dintre clipurile oficiale cu recomandări pentru purtarea măştii. "Poartă mască pentru a îi îndemna și pe alţii să o facă." Scrie aşa pe ecran, se aude aşa pronunţat.

''A îi indemna''. Acolo avem un hiat şi sună un pic chinuit şi artificial. Iar acolo, în română, în mod normal, ar fi trebuit sa elidăm o vocală şi să punem cratima: a-i îndemna, în loc de a îi.

Tendinţa generală în română este de evitare a hiatului în aceste situaţii. Nu spunem "a îi îndemna", ci "a-i îndemna". Mai ales în ritmul alert al comunicării zilnice. Nu este singurul exemplu.

E nefiresc să zici: a îţi spune sau a îl întreba. Î din formele pronumelui personal dispare de obicei şi se pune cratimă. Nu spune nimeni de exemplu: A îi reproşa ceva e neelegant. Spui: a-i reproşa ceva. Cu cratimă.

Hiatul rămâne într-adevăr în alte combinaţii cu forme de pronume personal. De exemplu, nu se întâmplă nimi aici: a o ajuta. Dar la primele noastre exemple, e mai firesc să evităm hiatul.

În loc de "a îţi spune", putem zice "a-ţi spune". În loc de "a îl întreba", e firesc să spunem "a-l întreba". Acum, sunt şi situaţii în care sonoritatea combinatiilor cu hiat nu deranjează atat de tare. De exemplu: să îi suni. Fireste că e mult mai natural să spunem "să-i suni", dar putem scrie şi rosti şi cu hiat, să îi suni, e mai agreabil decât "a îi suna".

De ce apar foarte des variantele cu hiat acolo unde tendinţa generală în română este tocmai evitarea hiatului? Eu cred că este o reacţie de hipercorectitudine. Adica ne e teamă să nu greşim. Ni se pare ca formele cu cratimă sunt mai familiare, nu sunt la fel de elegante. Dar nu e aşa. Sunt chiar recomandate, ca să nu spunem chinuit: a îi îndemna. Asta a fost tema de azi'', a spus Ana Iorga.

Exemple:

pentru a îi îndemna

pentru a-i îndemna

a îţi spune

a îl întreba

a o ajuta

a îţi spune > a-ţi spune

a îl întreba > a-l întreba

să îi suni > să-i suni

×
x close