Ce au decis aleşii în privinţa datelor cu caracter privat ale românilor

Accesul la datele personale se face numai cu autorizarea prealabilă a judecătorului, a stabilit luni plenul Senatului prin adoptarea propunerii legislative de modificare a Legii nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal și protecția vieții private în sectorul comunicațiilor electronice.
Propunerea legislativă, agreată la Cotroceni în luna mai de liderii partidelor politice parlamentare, este semnată de senatorii Vasile Blaga (PNL) și Gabriel Oprea (UNPR) și deputații Daniel Constantin (ALDE), Alina Gorghiu (PNL), Kelemen Hunor (UDMR), Varujan Pambuccian — (minorități) și Victor Ponta (PSD).

Potrivit propunerii legislative, "la solicitarea instanțelor de judecată sau la solicitarea organelor de urmărire penală ori a organelor de stat cu atribuții în domeniul apărării și securității naționale, cu autorizarea prealabilă a judecătorului stabilit potrivit legii, furnizorii de servicii de comunicații electronice destinate publicului și furnizorii de rețele publice de comunicații electronice pun la dispoziția acestora, de îndată, dar nu mai târziu de 48 de ore, datele de trafic, datele de identificare a echipamentului și datele de localizare, în conformitate cu prevederile referitoare la protecția datelor cu caracter personal".

Inițiativa stipulează că "solicitările privind datele (...) formulate de către organele de stat cu atribuții în domeniul apărării și securității naționale sunt supuse dispozițiilor art. 14, 15, 17-23 din Legea nr. 51/1991 privind securitatea națională a României", cererile, respectiv răspunsurile, dacă sunt transmise în format electronic, urmând să aibă semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat eliberat de un furnizor de servicii de certificare acreditat.

Aceste solicitări se procesează în condiții de confidențialitate.

Proiectul mai prevede că datele de trafic, de identificare a echipamentului și de localizare solicitate nu fac obiectul ștergerii sau anonimizării de către furnizori, atunci când solicitarea formulată este însoțită sau urmată de o notificare cu privire la necesitatea menținerii lor, în scopul identificării și conservării probelor sau indiciilor temeinice, în cadrul investigațiilor pentru combaterea infracțiunilor sau în domeniul apărării și securității naționale, atât timp cât subzistă motivele care au stat la baza solicitării, dar nu mai mult de 5 ani de la data solicitării sau, după caz, până la pronunțarea unei hotărâri definitive a instanței de judecată.

"Instanțele de judecată, organele de urmărire penală sau organele de stat cu atribuții în domeniul apărării și securității naționale notifică furnizorilor încetarea motivelor care au stat la baza solicitării sau, după caz, pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive", mai stipulează propunerea legislativă.

De asemenea, proiectul prevede că datele de trafic referitoare la abonați și la utilizatori, prelucrate și stocate de furnizorul unei rețele publice de comunicații electronice sau de furnizorul unui serviciu de comunicații electronice destinat publicului, trebuie să fie șterse sau transformate în date anonime atunci când nu mai sunt necesare la transmiterea unei comunicări, dar nu mai târziu de 3 ani de la data efectuării comunicării, cu excepția câtorva situații.

Un alt articol al legii modificare și completate prevede că "prelucrarea datelor de trafic efectuată în scopul stabilirii obligațiilor contractuale ce privesc abonații serviciilor de comunicații cu plata în avans este permisă până la împlinirea unui termen de 3 ani de la data efectuării comunicării".

Senatul, care a aprobat actul normativ cu 91 de voturi pentru, 3 împotrivă și 5 abțineri, a fost prima Cameră sesizată, proiectul urmând să intre în dezbaterea Camerei Deputaților, cu rol decizional.