Judecătorii Curţii Constituţionale au analizat sesizarea formulată de premierul Victor Ponta, în care a solicitat să fie constatată existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Guvern şi preşedinte, să se constate că acest conflict este generat de acţiunile concrete ale preşedintelui prin care îşi "arogă atribuţii şi competenţe" care, potrivit Constituţiei, aparţin Guvernului şi să stabilească faptul că preşedintele trebuia să-i delege prim-ministrului atribuţia de reprezentare a României la reuniunea Consiliului European din 26 iunie 2014.
Premierul Victor Ponta a fost, miercuri, la Curtea Constituţională pentru a-şi susţine punctul de vedere în cazul sesizării.
Ponta a declarat că a cerut Curţii Constituţionale să stabilească, pentru viitorul preşedinte şi viitorul prim-ministru, un cadru foarte clar de acţiune privind participarea la CE, pentru evitarea altor conflicte, şi să impună respectarea unei decizii deja emise de CC în acest sens.
Premierul a spus, la plecarea de la CC, că există o decizie de anul trecut a Curţii Constituţionale, cu numărul 449, privind relaţia de cooperare în domeniul afacerilor europene, care stabileşte că puterea de apreciere a preşedintelui nu este una nelimitată sau arbitrară, ci că trebuie să ţină cont de anumite criterii obiective, precum autoritatea cea mai bine poziţionată în raport de subiectul abordat, iar poziţia să fie legitimată de un punct de vedere concordant cu cel al Parlamentului.
"Eu, înainte de a propune comisarul european, voi merge în Parlament. Dacă preşedintele merge şi propune la Consiliul European să luăm portofoliul X pentru Ion Ionescu, eu nu o să implementez acea decizie, că nu îmi este opozabilă. Deci, dacă eu sunt cel care trebuie să desemnez comisarul, mi se pare normal să fiu cel care participă la negocieri, că altfel negociază preşedintele ceva ce trebuie să fac eu, ceea ce sigur că nu funcţionează", a mai spus Ponta.
Preşedintele a atras atenţia că participarea la Consiliul European fără mandat din partea şefului statului echivalează juridic cu o însuşire a unei atribuţii constituţionale a preşedintelui.
Preşedintele a atras atenţia că participarea la Consiliul European fără mandat din partea şefului statului echivalează juridic cu o însuşire a unei atribuţii constituţionale a preşedintelui.
Anterior, Parlamentul adoptase o Declaraţie în care arăta că România este reprezentată la Consiliul European din 28-29 iunie 2013 de către primul-ministru.
Curtea Constituţională a decis însă, cu majoritate de voturi, că preşedintele României participă la reuniunile Consiliului European, în calitate de şef al statului, această atribuţie putând fi delegată de către acesta, în mod expres, prim-ministrului.
La acel moment, premierul Victor Ponta a declarat că va respecta în egală măsură atât decizia Parlamentului, cât şi hotărârea Curţii Constituţionale în cazul participării la reuniunile Consiliului European, adăugând însă că "cea mai legitimă" instituţie este totuşi Parlamentul.
