În faţa judecătorilor CCR, Titus Corlăţean şi Florin Iordache au susţinut punctul de vedere al PSD, care a şi depus sesizarea. De cealaltă parte, reprezentantul Preşedinţiei a susţinut că nominalizarea este perfect constituţională. Dovadă ar fi chiar faptul că Parlamentul a stabilit calendar pentru desfășurarea votului de învestitură, inclusiv audierea în comisii a miniştrilor propuşi.
UPDATE 14.59 - Curtea Constituţională: Există conflict între preşedintele Iohannis şi Parlament. Orban nu mai poate fi desemnat ca premier
UPDATE 14.05 - Ce decizii poate lua azi CCR
Scenariul I - CCR admite sesizarea
- Preşedintele trebuie să desemneze un nou premier
- Alegerile anticipate se amână pentru iulie – august
Scenariul II - CCR respinge sesizarea
- PSD şi Pro România, în situaţia de a reevalua boicotul
Scenariul III - CCR nu ia o decizie
- se va aştepta motivarea
UPDATE 11.47 - Palatul Cotroceni: Nominalizarea de către Klaus Iohannis a lui Orban ca premier nu a creat un blocaj instituţional
"Parlamentul nu a fost şi nu este împiedicat să-şi exercite prerogativa de acordare a votului de încredere (...). Nu există un blocaj la nivelul Parlamentului.
Nominalizarea de Klaus Iohannis a lui Ludovic Orban ca premier nu a creat un blocaj instituţional", susţine reprezentanta Palatului Cotroceni, consilierul prezidenţial Mihaela Ciochină.
Palatul Cotroceni: Nominalizarea de Iohannis a lui Orban ca premier nu a creat un blocaj instituţional
UPDATE 11.35 - "Scopul desemnării lui Orban ca premier este dizolvarea Parlamentului, nu rezolvarea crizei de pe scena politică. În actualul context politic, dizolvarea Parlamentului e un abuz de putere pe care Curtea Constituţională e datoare să-l sesizeze.
Cer Curţii să constate conflictul între preşedinte şi Parlament şi să identifice metodele de stingere a acestuia", a spus Titus Corlăţean, preşedintele interimar al Senatului, la şedinţa CCR.
Curtea Constituţională discută sesizarea conflictului între preşedintele Klaus Iohannis şi Parlament privind desemnarea pentru a doua oară a lui Ludovic Orban în funcţia de premier.
Sesizarea a fost făcut de Marcel Ciolacu, preşedinte al Camerei Deputaţilor, şi Titus Corlăţean, preşedinte interimar al Senatului și este analizată de CCR în aceeaşi zi în care Guvernul Orban II cere un vot de respingere pentru cabinetul său.
Șefii celor două Camere ale Parlamentului îl acuză pe șeful statului, Klaus Iohannis, că și-a exercitat discreționar atribuțiile atunci când l-a desemnat, pentru a doua oară, pe Ludovic Orban pentru funcția de prim-ministru, după demiterea sa prin moțiunea de cenzură.
Corlăţean: Scopul desemnării lui Orban ca premier este dizolvarea Parlamentului
UPDATE 11.15 - Titus Corlăţean, preşedintele interimar al Senatului, îşi susţine punctul de vedere în debutul şedinţei CCR.
Corlăţean, preşedintele interimar al Senatului, îşi susţine punctul de vedere în şedinţa CCR
--------------------------
Ştirea iniţială
Magistraţii decid astăzi, dacă preşedintele României a încălcat legea fundamentală în momentul în care l-a nominalizat pentru funcţia de premier pe Ludovic Orban, imediat cum acesta fusese demis prin moţiune de cenzură.
Curtea Constituţională discută sesizarea conflictului între preşedintele Klaus Iohannis şi Parlament privind desemnarea pentru a doua oară a lui Ludovic Orban în funcţia de premier.
Sesizarea a fost făcut de Marcel Ciolacu, preşedinte al Camerei Deputaţilor, şi Titus Corlăţean, preşedinte interimar al Senatului și este analizată de CCR în aceeaşi zi în care Guvernul Orban II cere un vot de respingere pentru cabinetul său.
Șefii celor două Camere ale Parlamentului îl acuză pe șeful statului, Klaus Iohannis, că și-a exercitat discreționar atribuțiile atunci când l-a desemnat, pentru a doua oară, pe Ludovic Orban pentru funcția de prim-ministru, după demiterea sa prin moțiunea de cenzură.
Cu alte cuvinte, autorii sesizării lasă de înțeles că președintele nu ar fi avut dreptul să-l desemneze tot pe Ludovic Orban premier, dacă acesta a fost demis prin moțiunea de cenzură a PSD.
Guvernul Orban a fost demis pe 5 februarie, prin adoptarea unei moțiuni de cenzură generată de angajarea răspunderii Guvernului asupra proiectului de lege privind organizarea alegerilor locale în două tururi de scrutin.
Decizie crucială pentru partide de la CCR
