"Interesul manifestat pentru conectarea la Internet este influențat, însă, de posibilitățile oferite în plan teritorial de furnizorii acestui serviciu și de disponibilitatea financiară pe care fiecare gospodărie o are. Transpunerea acestora în decizia de conectare la rețeaua de Internet poate explica decalajele mari întâlnite între mediul urban și cel rural", se arată în documentul citat.
În profil teritorial, la nivelul anului trecut, conectarea la Internet a fost mai răspândită în gospodăriile din regiunea București-Ilfov (peste trei gospodării din patru aveau acces la Internet de acasă), urmată, la mare distanță, de regiunile Vest, Nord-Vest (circa trei din cinci gospodării), Sud-Est și Centru (două gospodării din patru).
Cele mai mici ponderi ale gospodăriilor cu conectare la Internet se află în regiunile Sud Muntenia (46,1%) și Sud Vest Oltenia (47,1%).
Gospodăriile în care există copii prezintă o frecvență mult mai mare în ceea ce privește conectarea la Internet. Dintre aceste gospodării, 77,6% accesează Internetul de acasă, față de numai 40,2% din totalul gospodăriilor fără copii.
Dintre gospodăriile conduse de bărbați, aproape de 60% aveau, în 2014, acces la Internet, pe când în cele conduse de femei Internetul există în două din cinci gospodării.
După statutul ocupațional al capului gospodăriei, cele mai mari ponderi ale celor care se conectează la Internet se întâlnesc în rândul gospodăriilor de studenți (97,4%), patroni (93,4%) și de salariați (84,1%), iar cea mai mică proporție se întâlnește în rândul gospodăriilor conduse de pensionari (32,4%).
În același timp, rata de penetrare a internetului fix în bandă largă la 100 de locuitori a atins 20,1%.
