Cât de sigure sunt podurile din ţară | Unde sunt cele mai mari probleme

Pe Pasajul Basarab se circulă fără recepție, iar întreaga construcție se degradează pe zi ce trece. Primăria Capitalei promite că va face o nouă expertiză tehnică a pasajului care a costat 240 de milioane de euro, iar apoi va începe procedura de recepție, prima dintre cele două.

În termeni simplificați, procesul-verbal de recepție este o garanție că acea construcție, fie ea clădire sau pod, este sigură și corespunde cu ceea ce a promis constructorul în cartea tehnică. Fără acesta o construcție nu poate funcționa.

În cazul Pasajului Basarab, Primăria Capitalei ar fi trebuit, așadar, să facă prima recepție la terminarea lucrărilor. Din acel punct, începea să curgă garanția, perioadă în care de mentenanță se ocupă constructorul. Recepția finală se face la expirarea perioadei de garanție. Însă din 2011, de când a fost inaugurat cu fast de primarul de-atunci al Capitalei, Sorin Oprescu, la "podul românilor", cum i-a spus acesta, nu s-a făcut nici una, nici cealaltă.

Între timp, a expirat și vechea expertiză tehnică, iar construcția a continuat să se degradeze: au apărut gropi, s-au ars becuri, partea metalică a ruginit.

Podul Constanţa, aflat în Sectorul 1, la intersecţia dintre Calea Griviţei şi Şoseaua Chitilei a fost reabilitat în 2020, însă parţial. În comunicatul dat publicităţii de CFR se preciza: "Au fost executate lucrări pe o lungime de circa 180 de metri, precum şi lucrări de suprastructură".

"Lucrările de consolidare au constat în reparația culeelor și a aripilor podului, cămășuirea stâlpilor pilelor, reparații la intradosul pasajului și la grinzile marginale, refacerea trotuarelor și a hidroizolației, precum și montarea gardurilor de protecție în zona de siguranță a căii ferate. Menționăm faptul că documentația tehnică a acestui obiectiv a prevăzut doar lucrări de reparații și consolidare a pasajului pentru punerea în siguranță și nu construcții noi", mai spunea CFR.

În realitate, trotuarele de sub Podul Constanţa aduc mai mult cu nişte poteci de munte. Sunt zone unde asfaltul lipseşte cu desăvârşire şi sunt gropi ca pe uliţele de ţară. Cele două trotuare nu pleacă de nicăieri, apar pur şi simplu schiţate brusc pe carosabil şi se scurg de-a dreapta şi de-a stânga podului.