În fiecare an, pomenirea celor adormiţi este unul dintre cele mai importante obiceiuri dintr-o familie creştin ortodoxă.
Pomenirea morţilor este grija celor vii pentru a le păstra memoria, dar şi pentru a oferi jertfe pentru înălţarea sufletului lor.
Potrivit rânduielilor bisericeşti, duminica nu se fac niciodată pomeni. Ultima zi din săptămână aminteşte, de fapt, de Învierea Domnului şi trebuie să rămână o zi a bucuriei.
Biserica Ortodoxă a stabilit zilele în care nu se pot face pomeni în 2024, soroacele, dar şi zilele în care se pot face aceste pomeniri.
Sărbători de pomenile a adormiţilor din Biserica Ortodoxă
- Moşii de vară: sâmbăta dinaintea Pogorârii Duhului Sfânt, înainte de Rusalii;
- Moşii de toamnă
- Moșii de Florii sau Sâmbăta lui Lazăr;
- 6 august, Schimbarea la Față a Domnului;
- Paștele Blajinilor sau Paștele Morților, luni și marți după Duminica Tomei;
- Înălțarea Domnului sau Moșii de Ispas
- Ziua Hramurilor Bisericești
Când nu se fac pomeni în 2024
- Nu se fac pomeni în 2024 în perioada de la Crăciun până la Bobotează (25 decembrie – 6 ianuarie);
- Nu se fac pomeni în 2024 în toate duminicile de peste an;
- Nu se fac pomeni în 2024 în intervalul cuprins dintre Naşterea şi Botezul Domnului (25 decembrie - 6 ianuarie);
- Nu se fac pomeni în 2024 de la lăsatul secului de carne până la sâmbăta întâi din Postul Mare;
- Nu se fac pomeni în 2024 în sâmbăta Floriilor până în Duminica Tomei
- Nu se fac pomeni în 2024 la Praznicele împărăteşti de peste an.
Când sunt Praznicele împărăteşti de peste an. Datele când nu se fac pomeni în 2024
- 8 septembrie, Naşterea Maicii Domnului;
- 14 septembrie, Înălţarea Sfintei Cruci;
- 21 noiembrie, Intrarea Maicii Domnului în Biserică;
- 25 decembrie, Naşterea Domnului ( Crăciunul);
- 6 ianuarie, Botezul Domnului;
- 2 februarie, Întâmpinarea Domnului;
- 25 martie, Buna Vestire;
- Duminica Floriilor;
- Patruzeci de zile după Paşti, Înălţarea;
- Cincizeci de zile după Paşti, Pogorârea Duhului Sfânt;
- 6 august, Schimbarea la Faţă;
- 15 august, Adormirea Maicii Domnului.
De ce se fac parastase pentru adormiţi
Pomenile sunt un act de milostenie pe care familia celui răposat îl poate face pentru ajutorarea sufletului acestuia. La parastas, se dă de pomană oamenilor nevoiaşi mâncare, îmbrăcăminte sau obiecte ce i-au aparţinut persoanei trecute la cele veşnice.
Uneori, pomenirea este însoţită de mese îmbelşugate, la care se strâng rudele defunctului, alteori, bucatele pregătite de către familie se împart vecinilor sau oamenilor săraci, spre iertarea sufletului celui adormit, notează doxologia.ro
Când se fac pomeni la ortodocşi după deces
Biserica Ortodoxă a stabilit un interval de timp de la deces, când se fac parastase pentru pomenirea celui adormit.
Potrivit rânduielilor bisericeşti, zilele de pomenire a morţilor se face astfel:
- Primul parastas are loc chiar în ziua înmormântării. La trei zile de la decesul persoanei se face pomenirea sufletului. Acest parastas se face în cinstea Sfintei Treimi şi în amintirea Învierii Domnului. În această zi de pomenire este bine ca familia celui adormit să se roage pentru liniştea şi pacea sufletului. După această pomenire, sufletul trece cele 24 de vămi ale văzduhului, însoţit de şapte îngeri.
- A doua pomenire se face la nouă zile după deces. Acest parastas aduce aminte de ceasul al nouălea, când Iisus Hristos, înainte de a-şi da sufletul pe cruce, a făgăduit tâlharului raiul.
- La 40 de zile se face pomana în amintirea Înălţării la cer a Domnului. În cea de-a 40 zi, sufletul celui adormit este adus de îngeri a treia oară la Scaunul Prea Sfintei Treimi.
- La 3, 6 şi 9 luni, se face pomenirea sufletului tot în cinstea Sfintei Treimi
- La un an, după practica creştinilor din vechime
- În fiecare an, până la 7 ani de la moarte. Acest parastas aminteşte de cele şapte zile de care a avut nevoie Dumnezeu pentru a crea lumea.
