Președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a spus, după ce a fost audiat la Comisia juridică, că scopul procurorilor e unul foarte clar, și anume să-l initimideze pe el și pe cei care îl urmează în lupta împotriva corupției.
„Primul lucru pe care doresc să-l subliniez este că acest demers al procurorilor materializat într-un referat transmis Parlamentului pentru presupuse fapte de corupție are un scop bine definit, și anume să mă intimideze pe mine și pe cei care doresc să mă urmeze în această luptă pe care am declanșat-o cu patru ani în urmă pentru a semnala excesele și gravele abuzuri care s-au petrecut în România, în justiția din România”.
„De asemenea, acest demers are menirea de a amplifica confuzia care domnește astăzi în societate, printre cetățeni, care cu greu mai pot să distingă ceea ce este corect de ceea ce e incorect, ceea ce e bine față de ceea ce e rău. Sigur că acest demers are un efect pervers pentru că el promovează neîncrederea în instituții, dă impresia oamenilor că Parlamentul este ocupat, mobilat de oameni care sunt toți corupți, că Guvernul este incapabil, că primarii nu conduc localitățile decât sub beneficiul propriu. Și sigur că atunci concluzia care vine în mod firesc este următoarea: nu ar fi mai bine ca România să fie condusă de 100 de procurori, împreună cu 200 de ofițeri cu ochi albaștri care ascultă pe toată lumea și decid ei cine e bine să conducă România și cine nu, în pofida voturilor date de cetățeni. Ce mai contează votul cetățenilor? Lăsați-ne pe noi că facem noi curățenie, îi dăm la o parte pe unii și îi punem pe ai noștri să conducă țara. Asta a fost esența demersului în ultimii 10 ani făcut de așa-zisele instituții care combat corupția”, a continuat Tăriceanu.
Tăriceanu îi acuză pe procurori că nu au nicio probă pentru a demonstra că anumite hotărâri luate de Guvern ar fi fost nelegale.
„Trebuie în final să decidă care este soluția pe care o adoptă. V-am explicat ceva important, și anume că procurorii nu au dreptul să ancheteze oportunitatea deciziilor Guvernului. Se referă la deciziile luate de Guvernul pe care l-am condus, despre care procurorii spun că ar fi fost luate ca să favorizeze pe cineva. Dacă există o baza nelegală care a dus la luarea acestor hotărâri, procurorii ar fi trebuit să semnaleze acest lucru, ceea ce nu e cazul. Deci trageți concluzia”.
„Ancheta au făcut-o, dar ei nu au niciun fel de probă care să demonstreze că aceste hotărâri s-ar fi luat în mod nelegal. Ei pun în discuție, așa cum v-am spus, ideea că aceste hotărâri ar fi fost luate ca să i se facă o favoare firmei Microsoft. Guvernul a intrat în legalitate făcând aceste hotărâri de guvern, Guvernul nu a făcut nicio plată care să poată duce la suspiciunea că eu aș fi obținut foloase necuvenite în mod indirect. Și dacă aceste hotărâri ar fi fost nelegale, Guvernul care a urmat putea să le anuleze”.
„Nimeni nu-i împiedică pe procurori ca aceste așa-zise suspiciuni rezonabile să le fi însoțit de dovezi, de probe. Era necesar acest lucru. Suspiciunile nu pot să țină loc de probe”, a adăugat șeful Senatului.
Întrebat de o jurnalistă dacă ar fi de acord cu o ordonanță pentru amnistie și grațiere, Tăriceanu i-a dat o replică acidă. „Asta e o întrebare din imaginația dumneavoastră? Că s-ar putea să-mi puneți și alte întrebări de genul dacă nu mă gândesc cumva să desființăm justiția”.
„Cred că toate dosarele care s-au făcut și care sunt în faza de anchetă sau care au fost soluționate și care au folosit probe ilegale constatate de instanțe pe baza hotărârilor CCR, sigur că ele trebuiesc repuse în discuție. Trebuie dată posibilitatea celor care au avut de suferit să-și caute dreptatea în condițiile în care în România prevalează nu voința procurorilor, ci Constituția și legile”, a mai afirmat Tăriceanu.
Comisia juridică nu ia încă o decizie dacă va aviza începerea urmăririi penale a lui Călin Popescu Tăriceanu. Acesta a fost audiat aproape o oră şi jumătate, dar parlamentarii şi-au luat răgaz să studieze matarialele depuse de preşedintele Seantului. Tăricanu a promis că luni aduce noi documente.
Pe 7 noiembrie, Direcţia Naţională Anticorupţie a cerut Senatului încuviinţarea începerii urmăririi penale pentru Tăriceanu. Procurorii susţin că acesta ar fi primit indirect, în perioada 2007 - 2008, pe vremea când era premier, foloase materiale de aproximativ 800.000 de dolari de la o firmă austriacă.
