Totodată, Tribunalul Cluj a respins, săptămâna trecută, cererea de suspendare a documentului emis de două ONG-uri către Roşia Montană Gold Corporation (RMGC).
Este vorba despre Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu şi Asociaţia Alburnus Maior care doreau suspendarea hotărârii Consiliului Local, cu privire la planul de urbanism general (PUG) al comunei şi planul de urbanism zonal (PUZ) pentru zona de dezvoltare industrială Roşia Montană.
Aşadar, atât Certificatul de Urbanism, cât şi documentaţia PUZ şi PUG sunt acum în vigoare şi perfect aplicabile.
Cele două ONG-uri sunt nemulţumite acum şi au criticat vehement hotărârea, susţinând că ea blochează practic orice tentativă de dezvoltare a comunei, cu excepţia proiectului minier.
La Roşia Montană ar urma să fie dezvoltată cea mai modernă mină din ţară, de unde ar putea să se extragă circa 300 de tone de aur şi 1.400 tone de argint, echivalentul a 20.000 de lingouri, spun oficialii companiei.
Roşia Montană Gold Corporation a fost înfiinţată în 1997, în judeţul Alba în munţii Apuseni. Compania este controlată de firma canadiană Gabriel Resources, care deţine 80,46% din capitalul social. Statul român, prin compania minieră Minvest Deva, are 19,31%, iar restul de 0,23% din titluri sunt deţinute de alţi acţionari.
De asemenea, specialiştii britanici de la Oxford Policy Management susţin că proiectul minier de la Roşia Montană aduce peste patru miliarde de dolari în economia României, ceea ce va duce la o contribuţie totală potenţială la PIB de 19 miliarde dolari.
