Iar Klaus Iohannis s-ar putea deplasa cu mașina electrică, pe sub pământ, de acasă, până la Palatul Cotroceni şi Casa Poporului. Toate detaliile sunt cuprinse în cartea "Buncărul Preşedintelui", scrisă de fostul senator Marius Marinescu și de persoane direct implicate în construcția sau refacerea catacombelor Capitalei: generalul Adrian-Eugen Cristea, care a condus unitatea ce asigura securitatea preşedintelui Nicolae Ceauşescu între anii 1979-1989, Mihai Mitran, responsabil de grupul de presă acreditat la nivel prezidenţial, și Mihai Bartoş, fostul comandant al unităţii de militari din M.Ap.N. care a construit buncărul de la Casa Poporului, tunelurile care leagă aceasta clădire de "buncărul lui Hitler" şi alte construcţii cu caracter special.
"Buncărul președintelui" e povestea fascinantă a lumii de sub București, pe care conducătorii noştri au folosit-o în caz de necesitate ori, mai nou, ca să evite aglomerația creată de "plebe" la suprafață.
”Curajoși au fost ceilalți ofițeri superiori, fiindcă ei au fost participanți direct activi la realizarea acestei structuri de strategie militară, de apărare a președintelui, de securizare. Este o premieră, fiindcă, până acum, nici în România, nici în străinătate, nu s-a mai devoalat un sistem de securitate al președintelui.
Domnul general Adrian Eugen Cristea a avut un birou și în Casa Poporului, răspunzând de securitatea obiectivului. Domnul colonel Mihai Bartos a coordonat Unitatea militară care a construit edificiul, inclusiv buncarul antiatomic și tunelurile. Domnul general Mihai Mitran a răspuns de presă, de Cartierul Primăverii și de securitatea presedintelui, direct.
De ce am devoalat acest lucru? Fiindcă Serviciile Secrete străine interesate de această structură de securitate a președintelui au cunoscut absolut tot la lovitura de stat din 1989. Deci pentru străini, pentru Serviciile Secrete străine nu mai este un secret. A fost până astăzi un secret pentru români și este păcat. Este bine să știe și românii cât de bine este securizat președintele Klaus Iohannis și să vadă ce s-a construit din banii lor înainte de 1990”, a spus Marius Marinescu, la Antena 3.
Mai multe dezvăluiri făcute de Marius Marinescu vedeți în materialul următor:
România are 4.500 de buncăre. Câți oameni se pot adăposti acolo în caz de război | Lista completă de la IGSU
În contextul tensiunilor de la graniţele Ucrainei, am aflat că nu prea avem unde să ne adăpostim în caz de război. La nivelul întregii ţări există 4.500 de buncăre, unele, însă, atât de mici, încât nu pot găzdui mai mult de 3-4 familii.
Adăposturile de protecţie civilă sunt amplasate la subsolul blocurilor, clădirilor de birouri, unităţilor de învăţământ, spitalelor, hotelurilor şi primăriilor.
Cele mai multe dintre ele sunt în Bucureşti - peste 1.000.
Clubul seniorilor din Sectorul 6 al Capitalei, de exemplu, are un buncăr cu o suprafață de 39 de metri pătrați și poate adăposti 39 de persoane.
La intrarea în buncăr sunt 2 uși blindate. De asemenea, adăpostul conține și un grup sanitar cu apă potabilă, dar și o toaletă.
Încăperea este dotată cu sistem de iluminat, prize, termometru, dar şi sistem de ventilaţie şi filtrare a aerului.
Exista și o ieșire de urgență, pe unde oamenii pot urca pe scări și pot ajunge chiar în spatele clădirii.
”Spațiul este de aproximativ 1mp de persoană. Acesta este unul dintre cele 9 adăposturi de protecție civilă pe care le are în administare Primăria Sectorului 6. Celelalte 8 pe care le avem în administrare sunt la grădinițe și școli”, a spus Paul Moldovan, administrator public Sector 6.
Pe timp de pace, buncărele pot avea altă destinaţie decât cea stabilită iniţial.
În acest adăpost de protecţie civilă de la parterul unui bloc din Sectorul 4 al Capitalei sunt depozitate cauciucuri şi biciclete.
În caz de conflict, subsolul trebuie eliberat în 24 de ore. Adăpostul are două sisteme de ventilaţie manuale.
Câte persoane se pot adăposti în aceste buncăre
Cei aproximativ 100 de locatari vor avea prioritate în buncăr, apoi vor putea fi adăpostiţi şi alţi bucureşteni.
”La nivelul municipiului București sunt apoximativ 1.700 de spații de adăpostire cu o capacitate de peste 320.000 de persoane. La nivelul județului Ilfiov avem aproximativ 500 de spații de adăpostire, cu o capacitate de aproximativ 75.000 de persoane”, spune Ioana Blănaru, purtătorul de cuvânt al ISU București-Ilfov.
Din cele 1.171 de adăposturi din Capitală, în Sectorul 1 sunt 165, în Sectorul 2 - 343, în Sectorul 3 - 143, în Sectorul 4 - 168, în Sectorul 5 - 58 și în Sectorul 6 - 294 de astfel de adăposturi.
Cele mai puține adăposturi există în județul Ialomița și în Vrancea.
Ce trebuie să conțină un rucsac de urgență
În caz de conflict, este important să avem şi un rucsac de urgenţă cu produse vitale pentru supravieţuire: apă, conserve, batoane proteice, produse de îngrijire, lanternă, baterii, un radio portabil, trusă medicală şi medicamente pentru cel putin 15 zile, pentru cei care sunt sub tratament.
Mulţi români nu ştiu cum să reacţioneze în caz de conflict armat.
Lista completă cu adresele adăposturilor de protecție civilă din toată ţara şi coordonatele GPS la care se găsesc, latitudine şi longitudine, se află pe pe site-ul IGSU.
