Cauza morții lui Gabriel Cotabiță. Artistul era internat de două săptămâni în spital
Publicat acum 38 minute
"În condițiile în care pe baza execuției bugetare a anului 2016 există un risc de deviere, în vederea contracarării acestuia se impune promovarea unor măsuri, pe orizontul de referință, respectiv menținerea unor măsuri adoptate în anii anteriori, precum: neacordarea pentru personalul bugetar de tichete de masă, tichete/vouchere de vacanță, premii și ore suplimentare, tichete cadou și indemnizații la ieșirea la pensie/trecere în rezervă", se menționează în expunerea de motive a actului normativ.
De asemenea, pentru contracararea riscului de deviere, sunt necesare măsuri precum creșterea absorbției fondurilor europene, o eficiență sporită în colectarea taxelor și a impozitelor, în reducerea evaziunii fiscale, îmbunătățirea conformării voluntare, aplicarea noului pachet legislativ privind achizițiile publice, dar și îmbunătățirea structurii cheltuielilor publice.
Actul normativ stabilește și plafoanele maxime pentru o serie de indicatori macroeconomici. Astfel, conform documentului, cheltuielile statului cu salariile nu au voie sa depășească, anul viitor, 7,7% din produsul intern brut (PIB), iar în 2017, plafonul trebuie să scadă la 7,4% din PIB. În ceea ce privește deficitul bugetului general consolidat, exprimat ca pondere în produsul intern brut, acesta trebuie să fie de maxim 2,8% în 2016, respectiv 2,77% în 2017.
"Pentru anul 2016, plafonul propus pentru datoria guvernamentală, conform metodologiei UE, este de 41%, luând în considerare potențialele prefinanțări ce vor putea fi atrase în condițiile favorabile ale piețelor financiare, precum și eventualele evoluții sub așteptări atât ai indicatorilor macroeconomici, cât și ai piețelor financiare. Acest plafon este obligatoriu pentru anul 2016", se mai arată în proiectul de Lege.
În plus, plafonul privind emiterea de garanții de către Guvern, prin Ministerul Finanțelor Publice și de către unitățile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, pentru anul 2016, este de 8 miliarde de lei.
"Măsurile de relaxare fiscală decise în anul 2015 în scopul stimulării creșterii economice se estimează că vor avea un impact direct negativ asupra veniturilor bugetare până la finalul anului 2017, an în care se vor aplica și ultimele reduceri planificate de taxe și impozite. După această perioadă se estimează o stabilizare a ponderii în PIB a veniturilor bugetare. În paralel, se estimează o majorare a ponderii în PIB a cheltuielilor bugetare pe anul 2016 generată de anualizarea majorărilor salariale și a unor prestații de asistenta socială, adoptate în anul 2015, urmată însă pe termen mediu de o ajustare semnificativă a acestora ca pondere în PIB în ipoteza menținerii acelorași politici salariale și de asistentă socială", se subliniază n documentul citat.
În aceste condiții există riscul ca deficitul bugetar (atât cash cât ți ESA) să înregistreze o creștere abruptă în anul 2016, fără a depăși limita de 3% din PIB stabilită prin Tratatul de la Maastricht, creștere care se menține și în anul 2017 urmată însă de revenirea, începând cu anul 2018 și continuând și în anul 2019, pe o traiectorie de ajustare, se mai arată în proiectul citat.
"În contextul celor prezentate mai sus, în termeni structurali, există riscul de a devia pe orizontul de referință de la Obiectivul Bugetar pe Termen Mediu (OTM) stabilit pentru România, respectiv 1% din PIB, deficitul structural pe anul 2016 fiind estimat la 2,73% din PIB, în anul 2017 la 2,86% din PIB urmând să înregistreze o traiectorie descendentă începând cu anul 2018, respectiv 2019, cu o ajustare anuală de 0,5 puncte procentuale", se subliniază în actul menționat.
