Astăzi, Bucureştiul înseamnă pentru cetăţenii lui, în mare parte, trafic aglomerat, maidanezi sau clădiri noi construite haotic. Totuşi, Capitala a avut şi momente de glorie de-a lungul istoriei. Bucureştiul vechi, reprezentat de Lipscani, Piaţa Sfântul Gheorghe, Spitalul Colţea sau Dealul Mitropoliei este un adevărat muzeu arhitectural în aer liber.
Principalul vad comercial şi meşteşugăresc al oraşului a fost ?Uliţa Mare? - strada Lipscani de astăzi, atestată într-un hrisov din 5 iunie 1589. În 1701-1702, spătarul Mihai Cantacuzino ctitoreşte Mânăstirea Colţea. Cu douăsprezece paturi pentru bărbaţi şi douăsprezece pentru femei este primul spital din Bucuresti, situat pe locul celui modern de azi, chiar în centrul capitalei.
Tot aici se află şi Curtea Veche, fosta curte domnească a lui Vlad Tepeş, transformată de-a lungul vremii în Palat Voievodal, precum şi cea mai veche biserică din Bucureşti, Sfântul Anton, construită pe vremea lui Matei Basarab. În acelaşi perimetru se găseşte şi vestitul ?Han al lui Manuc?.
Ultimele decenii ale veacului al XIX-lea şi începutul secolului XX, completează zestrea urbanistică a Bucureştiului cu alte clădiri monumentale datorate unor arhitecţi străini sau români instruiţi în şcolile din străinătate, în special Franta. Bucureştiul devine un important centru economic; sunt înfiinţate bănci şi sunt construite importante palate publice: Palatul Băncii Naţionale, Palatul CEC, Palatul Poştelor sau Palatul de Justiţie.
BUCUREŞIUL, AŞA CUM ERA EL ODINIOARĂ
Vedeţi aici programul integral al Zilelor Bucureştiului
Antena 3
