Povestea unei filipineze în România. Din casa unui oligarh rus, dădacă la Iași
Publicat acum 42 minute
Bucureştiul este singura capitală europeană care nu are nici în prezent o staţie de epurare a apelor uzate, cu toate că pentru realizarea primului flux al Statiei de la Glina s-au cheltuit deja câteva milioane bune de euro.
Mai mult, circa 85% dintre staţiile de epurare existente la nivelul ţării noastre nu functionează corespunzator, deşi protecţia mediului este unul dintre domeniile strict monitorizate de oficialii europeni.
Încă din 2002, reprezentanţii Comisiei Europene si cei ai Ministerului Mediului din România au stabilit construirea de urgenţă a unei staţii de epurare a apelor uzate din Bucureşti.
Lucrările încredinţate unui consorţiu grecesc au fost oprite în câteva rânduri şi înaintează cu dificultate, deşi autorităţile de la Bucureşti nu duc lipsă de fonduri.
La ora actuală nimeni nu ştie cu exactitate cât vor costa lucrările de la Glina, nici măcar pentru punerea în funcţiune a 55% din capacitatea staţiei de epurare a apelor uzate.
Ultima cifră în acest sens a fost avansată de fostul primar general Adriean Videanu, costurile lucrărilor fiind estimate la peste 100 de milioane de euro.
În ceea ce priveşte termenul de finalizare, acesta a fost prelungit din decembrie 2009. Un bucurestean produce în jur de 0,45 metri cubi de apă uzată pe zi.
Specialiştii spun că şi după finalizarea Staţiei de epurare a apelor uzate de la Glina, tot vor trebui să treaca între 25 şi 50 de ani până când ecosistemele poluate de apele deversate în Damboviţa se vor reface.
Antena3
