Bucureştiul
este singura capitală europeană care nu are staţie de epurare a
apei uzate. În aceeaşi situaţie mai sunt alte 40 de oraşe
din România. Specialiştii avertizează că jumătate din
populaţie este în pericol, să se îmbolnăvească.
Dintre cele aproape 400 de staţii de epurarea apei din ţară, doar
14 funcţionează normal.
În
Dâmboviţa şi în Argeş, de exemplu, ajung toate
deşeurile menajere din Capitală. Din Argeş, procesatorii iau apa,
o purifică, apoi o furnizează populaţiei.
Evacuarea de la
Glina a apelor uzate neepurate din Capitală e una dintre cele mai
mari surse de poluare din bazinul Dunării. Autorităţile susţin că
Bucureştiul ar avea nevoie urgent de o staţie de epurare, dar
costurile de construire s-ar putea ridica la 250 de milioane de euro.
Suma însă ar scuti populaţia de peste 500.000 de tone de
deşeuri care ajung în râuri an de an: azot, fosfor,
pesticide, detergenţi, viruşi, bacterii şi metale grele.
Sunt
posibile îmbolnăviri din cauza nitraţilor şi nitriţilor.
Cele mai vulnerabile persoane sunt copiii, femeile gravide si
persoanele cu imunitate scazută.Sunt foarte expuşi cei din mediul
rural, care folosesc apa din fântâni.
Nici
în zonele turistice situaţia nu e mai fericită. La
Bran-Moeciu sau la Sibiu, de exemplu, nu există niciun mecanism de
curăţare a apei.
Specialiştii susţin că apa din marile
oraşe este tot mai murdară. Mulţi români beau apă de la
chiuvetă. Cu toţii o folosim la mâncare şi la spălat.
Nimeni nu se grăbeşte însă să ia masuri.
APA DE LA ROBINET - UN PERICOL PENTRU SĂNĂTATEA PUBLICĂ 
Observator
