Oamenii de ştiinţă şi ecologiştii spun că bradul artificial nu strică doar tradiţia, ci şi mediul. "Este sârmă înconjurată cu un material de PVC, care nu sunt acceptate la staţiile de colectare selectivă, ele nu se pot desface în bucăţi separate pentru a putea fi reciclate", susţine Liana Buzea, preşedintele asociaţiei Ecoasist.
În plus, peste trei sferturi din brazii artificiali vânduţi pe mapamond sunt fabricaţi în China, cel mai mare poluator al lumii. Acolo, pentru un singur brad de plastic fabricat, sunt eliminate în atmosferă 23 de kilograme de dioxid de carbon. La asta se adaugă poluarea rezultată prin transport.
Un singur avion care transportă brazi artificiali produşi în China face până în România aproximativ 30 de ore, timp în care consumă 30 de tone de kerosen şi emană aproximativ 9,4 tone de dioxid de carbon în aer.
"Noi avem material pentru a putea înlocui progresiv, pe măsură ce vindem sau pe măsură ce brazii care sunt în câmp ajung la perioada optimă de vânzare, creem noi parcele cu brăduţi micuţi", a declarat Doru Teodorescu, reprezentantul unei pepiniere de brazi.
Dacă alegeţi totuşi un brad artificial, ar fi bine să nu-l schimbaţi prea repede. Specialiştii spun că pentru a fi o soluţie cu adevărat ecologică, acest pom trebuie folosit cel puţin câteva zeci de ani.
Soluţia cu adevărat prietenoasă cu mediul este bradul în ghiveci. E foarte răspândită în Occident şi câştigă teren şi la noi. Bradul poate fi plantat sau refolosit mai mulţi ani la rând.
