Potrivit actului normativ, ca să devii bonă va trebui să urmezi cursuri de formare profesională.
Legea bonelor răspunde unei directive din 2002 a Consiliului European, care a stabilit că statele membre trebuie să aibă astfel de servicii, pentru a permite mamelor accesul pe piaţa muncii. România s-a angajat ca până anul viitor să reglementeze situaţia bonelor.
Cine se angajează să stea cu odraslele altora nu o poate face oricum, ci doar după absolvirea unui curs de câteva luni de îngrijire şi educare a copiilor. La aceste cursuri, viitoarele bone învaţă inclusiv cum să acorde micuţilor primul ajutor în caz de nevoie.
Măsura şcolarizării este valabilă inclusiv pentru dădacele angajate de agenţiile specializate. Potrivit actului normativ, bonă poate fi orice persoană care are peste 18 ani, dar nu a depăşit vârsta de pensionare. În plus, dădaca trebuie să aibă o stare de sănătate bună, confirmată de medicul de familie, dar şi certificat de la psiholog.
Legea mai prevede că soţul sau soţia persoanei care practică meseria de bonă trebuie să îşi dea în scris acordul în faţa autorităţilor.
Totodată, legea face diferenţa între serviciul de bonă şi cel de baby-sitting. Primul intră în responsabilitatea autorităţilor locale, bona fiind considerată o alternativă la creşe, în acele comunităţi unde numărul copiilor este mic sau costurile sunt prea mari.
Baby-sitter-ul va fi persoana care va avea grijă de copii la domiciliul acestora, în mediul privat, şi va fi plătită de către părinţi.
Antena 3
