Explicaţia oficială: decizia a fost luată pentru a li se crea condiţii mai bune. Neoficial, însă, clădirea veche aflată la doi paşi de centru va fi vândută de Consiliul Judeţean, condus de Aristotel Căncescu.
Odată cu vânzarea se pierde şi speranţa unei secţii de radioterapie de stat.
Aproximativ 75.000 de români sunt diagnosticaţi în fiecare an cu cancer. Din iunie anul trecut, niciun pacient nu a mai beneficiat de tratament de stat la Braşov, în condiţiile în care şapte din 10 bolnavi primesc indicaţie de radioterapie. Buncărul a fost închis, iar pe aparate s-a pus praful.
În februarie, medicii şi pacienţii mai aveau o speranţă: că aparatul va fi recondiţionat şi că specialiştii dispuşi să vină în sistemul de stat vor fi angajaţi. Aveau un as în mânecă şi cel mai puternic argument: buncărul de radioterapie.
În aprilie însă, Consiliul Judeţean Braşov condus de Aristotel Căncescu a decis soarta a cel puţin 3.000 de pacienţi din fiecare an. A mutat secţia de oncologie într-un corp obişnuit de spital. Aici nu e nici buncăr, nici aparatură care aşteaptă să fie repusă în uz.
În aprilie însă, Consiliul Judeţean Braşov condus de Aristotel Căncescu a decis soarta a cel puţin 3.000 de pacienţi din fiecare an. A mutat secţia de oncologie într-un corp obişnuit de spital. Aici nu e nici buncăr, nici aparatură care aşteaptă să fie repusă în uz.
În faţa sutelor de oameni care se roagă pentru încă o zi de viaţă, Consiliul are un răspuns: Ministerul Sănătăţii să vină cu banii pentru un accelerator modern, şi apoi vom vedea.
Mutarea secţiei de oncologie aminteşte de soarta spitalului de dermatologie, situat şi el, la câţiva paşi de centrul oraşului. Închis în 2008, spitalul a fost dezafectat şi scos la vânzare, patru ani mai târziu. În vara lui 2012, preşedintele Consiliului Judeţean declara că toţi banii vor fi folosiţi pentru modernizarea spitalului. Nimeni nu a văzut însă niciun leu din cei 2.000.000 de euro, exact cât ar fi avut nevoie secţia de radioterapie pentru a funcţiona normal.
