De la începutul revoluţiei industriale,
omenirea a produs şi eliberat în atmosferă cu 30% mai mult dioxid de carbon
decât exista în mod natural pe pământ în anul 1750, de exemplu. Statele Unite
ale Americii se fac vinovate de un procent de 20% din aceste emisii, provenite
din activitatea industrială, în principal din centrale electrice pe bază de
gaze sau cărbuni. Alături de Statele Unite, în topul marilor poluanţi se mai
înscriu Japonia, Rusia şi cele mai multe state membre UE. Ţările în curs de
dezvoltare se înscriu la coada acestei liste negre.
Experţii în schimbările
climatice din Anglia, Franţa şi Germania avertizează că fenomenul de încălzire se
va accelera în următorii ani, din cauză că mările şi oceanele au început să îşi
piardă capacitatea de a absorbi emisiile de carbon. Mai mult chiar, vânturile
puternice sunt considerate ca fiind ele însele provocate de încălzirea globală
din cauza combinării schimbărilor intervenite în stratul de ozon şi emisiile de
carbon. Cercetătorii mai spun că, până la mijlocul secolului, temperatura medie
va creşte cu peste 1,5ºC.
Un raport al Grupului
Interguvernamental asupra Evoluţiei Climatului arată, în cuprinsul a 21 de
pagini, că activitatea umană a provocat grave dereglări ecosistemului planetar
şi că
schimbările înregistrate în
ultimii ani în evoluţia climei se petrec, în mod normal, în perioada unui
mileniu. Astfel, până la sfârşitul secolului, temperatura globală va creşte
între 1,8 şi 4ºC, ca efect al poluării. În plus, scenariul alarmant spune că
temperatura va creşte şi în următoarele secole. Precipitaţiile vor fi tot mai
frecvente la nivel planetar, iar inundaţiile, alunecările de teren vor fi de
asemenea, tot mai prezente în multe din zonele planetei. Căldura excesivă va
provoca totodată dezgheţarea unei importante părţi din calota glaciară, ceea ce
va duce la creşterea nivelului mărilor şi a oceanelor. Raportul estimează că,
până la sfârşitul secolului, apa din oceanele Terrei ar putea creşte cu o medie
între 18 şi 59 de centimetri.
Tratatul
de la Kyoto
În 1997, la Kyoto, statele lumii au căzut de
acord că ceva trebuie făcut şi că nivelul poluării trebuie să scadă, pentru ca
efectul de seră să fie diminuat. Soluţii: trecerea de la producţia de energie
pe bază de gaze şi cărbune la energiile alternative ? solară, eoliană sau
hidrocentrale. Din păcate, pentru construcţia acestor noi sisteme, sunt
necesari foarte mulţi bani. În plus, SUA abordează problema altfel: ?Noi
generăm mai mult dioxid de carbon fiindcă producem mai multe bunuri. De aceea?,
declara George W.Bush, ?trebuie să fim siguri că prin reducerea emisiilor de
gaze nu vom reduce şi numărul locurilor de muncă.?
Ca atare, SUA nu a semnat acordul care prevede
reducerea emisiilor de gaze în atmosferă. Uniunea Europeană, în schimb, s-a
angajat să obţină o puternică reducere a emisiilor, aşa încât să se ajungă la
80% din nivelul înregistrat la începutul anilor 90. Pentru a intra în vigoare
la nivel mondial, acordul ar fi trebuit să fie ratificat de cel puţin 55 de
ţări, a căror emisie de gaze poluante să fie de cel puţin 55% din total. Din
păcate, cercetările efectuate în anii următori au arătat că Uniunea Europeană
nu va fi capabilă să ducă la bun sfârşit angajamentul, în condiţiile în care
doar Marea Britanie şi Suedia s-au străduit să aplice prevederile tratatului. În
rest, statele membre produl în continuare cu succes cantităţi mari de dioxid de
carbon şi alte gaze asemenea.
Bali,
2007
La sfârşitul anului 2007, în cadrul
Conferinţei de Mediu de la Bali, Indonezia, reprezentanţii Organizaţiei
Naţiunilor Unite şi delegaţii a 190 de guverne au încheiat un nou acord pentru
planul de acţiune global împotriva încălzirii, ca substitut al Tratatului de la
Kyoto, care expiră în 2012. Liderii marilor puteri consideră că tentativa de
consens este o adevărată provocare când vine vorba despre acest subiect spinos.
Fără îndoială, discuţiile viitoare vor fi marcate de noi dezacorduri,
referitoare în special la responsabilităţile ţărilor
industrializate şi ale economiilor emergente. Ce vor Naţiunile Unite: un acord
ecologic care să implice toate ţările, în frunte cu SUA ? în continuare cel mai
mare emiţător de gaze cu efect de seră cauzate în special de arderea de
combustibili fosili -, şi care să cuprindă şi ţări precum China şi India
(neincluse în Tratatul de la Kyoto), unde astfel de emisii au luat amploare.
Toate ţările prezente,
inclusiv Statele Unite, care nu au ratificat Protocolul de la Kyoto în 1997,
sunt de acord asupra importanţei reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră.
Dar marii poluatori nu mai împărtăşesc aceeaşi opinie când vine vorba despre
metoda care trebuie adoptată pentru aceasta. Prin urmare, Washingtonul refuză
constant să discute despre cifre. SUA susţine că includerea unui asemenea
limbaj în documentul final va afecta negocierile din următorii doi ani. ?Cred
că tratatul ar trebui să fie definitivat la Copenhaga?, a declarat Al Gore,
fost vicepreşedinte american, referindu-se la conferinţa ONU pe tema
schimbărilor climatice din Danemarca care va avea loc în 2009.
În paralel, ţările în curs
de dezvoltare şi Uniunea Europeană susţin crearea unor limite clare pentru
emisiile de dioxid de carbon. Uniunea Europeană susţine obligativitatea ca
statele industrializate să-şi diminueze emisiile până în 2020, cu 25-40 de
procente, în raport cu nivelul din 1990.
Săptămâna trecută, în cadrul Summitului G8
desfăşurat în nordul Japoniei, preşedintele american, George Bush, promitea
poziţii constructive pe tema încălzirii globale, adăugând că un acord final va
fi imposibil până când China şi India nu-şi vor reduce emisiile poluante.
Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, declara cu aceeaşi ocazie
că ţările bogate vor trebui să-şi ia angajamente mai serioase la acest capitol.
Mai târziu, premierul japonez Yasuo Fukuda a declarat că liderii Grupului au
ajuns la un acord pentru reducerea la jumătate a emisiilor de gaze cu efect de
seră până în 2050. Fukuda a menţionat că G8 va cere de asemenea fiecărei ţări
în parte să stabilească ţinte intermediare pentru reducerea emisiilor de gaze
ce au dus la încălzirea globală. Ecologiştii susţin însă că reducerea de 50%
până în 2050 este insuficientă şi au cerut ca aceasta să fie realizată până în
2020.
Aflat în plină campanie
electorală, senatorul John McCain a abordat problema energiei, amplificată în
ultima vreme de scumpirile repetate ale carburanţilor care au generat
nemulţumiri profunde în rândul americanilor. El a propus construirea celor 45
de reactoare nucleare ca alternativă la producerea de energie şi a motivat
acest plan şi prin reducerea emisiilor de gaze, responsabile de încălzirea
globală. ?Aceste reactoare
scutesc
atmosfera de echivalentul tuturor emisiilor auto din SUA?, a arătat McCain. ?Şi
totuşi, în ciuda acestor beneficii, planurile noastre de a construi reactorare
nucleare sunt aproape inexistente.? Senatorul a propus ?exploatarea curată a
cărbunelui? - o resursă naturală foarte întâlnită în SUA. Prin construcţia
reactoarelor, a arătat McCain, va fi produsă energia electrică şi vor fi
generate şi locuri de muncă în sectoare ale economiei care se confruntă în
prezent cu o criză.
EFECTELE ÎNCĂLZIRII GLOBALE
Seceta. Un miliard de oameni suferă, în prezent, din cauza
lipsei de apă, arată statisticile ONU. Conform aceloraşi documente, cauza
secetei o constituie încălzirea globală. Experţii atrag atenţia că, în curând,
cei afectaţi de lipsa de apă potabilă ar putea fi de trei ori mai mulţi. Unul
din patru oameni de pe Terra nu are acces la apa potabilă. Există opt şanse din
zece ca, în urma unei creşteri cu 2ºC a temperaturii medii planetare, resursele
de apă să scadă. Prin urmare, secetele vor fi frecvente şi vor afecta zonele
semiaride de astăzi. O asemenea creştere ar face, cu o probabilitate de 50%, ca
până la 2 miliarde de oameni să se confrunte cu o penurie de apă, între care
350 până la 600 de milioane în Africa şi 200 de milioane în Asia. Experţii
avertizează că dacă ?termometrul mondial? ar creşte cu 4ºC, 3,2 miliarde de
persoane ar rămâne fără apă.
Într-un raport publicat în
2006, UNESCO estima că peste circa 25 de ani două treimi dintre locuitorii
planetei vor trăi în ţări unde se vor înregistra probleme grave în
aprovizionarea cu apă, îndeosebi în Africa de Nord, Orientul Mijlociu şi Asia.
Experţii au enumerat între consecinţele încălzirii globale topirea lacurilor
glaciare şi scăderea debitelor râurilor alimentate de zăpadă.
Uragane
şi cicloane. În ultimii ani,
cercetătorii europeni au avertizat că încălzirea globală ar putea
determina formarea unor uragane sau cicloane tropicale în Marea Mediterană. În
prezent, uraganele se formează în Oceanul Atlantic şi ajung rar în Europa, însă
noile studii atrag atenţia că o creştere medie a temperaturii cu 3ºC ar putea
declanşa deplasarea acestora către Marea Mediterană. Regiunile de coastă ar
putea fi grav afectate şi, în consecinţă, marile centre turistice din zonă ar
avea de suferit.
Înot la
Polul Nord. Un avocat britanic, pe numele său Lewis
Gordon Pugh, a înotat timp de 18 minute în apele Polului Nord, la -1,8ºC,
tocmai pentru a atrage atenţia asupra efectelor încălzirii globale. Înotător de
reizistenţă, Pugh a declarat că este mândru de performanţa sa, dar că ?este o
adevărată tragedie să poţi înota la Polul Nord?. ?Sper ca performanţa mea să
inspire liderii mondiali să ia în serios schimbarea climatică?, a adăugat el. Un asemenea experiment ar fi fost imposibil în urmă cu zece ani,
când apa din zonă ar fi fost îngheţată. ?Oamenii nici nu ştiu că, vara, poţi
găsi porţiuni de apă în stare lichidă, la Polul Nord?, a precizat britanicul.
?Nu mă pot gândi la o modalitate mai bună de a demonstra schimbările climatice
care au loc în prezent, decât prin a înota într-un loc care ar trebui să fie
complet îngheţat. Sper ca ceea ce voi face să pună presiune pe liderii G8.?
Modificarea reliefului. În
Groenlanda, o bucată dintr-o peninsulă
de pe coastam de est s-a desprins de uscat şi a format o insulă de câţiva
kilometri. Fenomenul a fost posibil pentru că gheţarul care o unea de ţărm s-a
topit, iar acum harta întregii regiuni s-a modificat. Insula are forma unei mâini
cu trei degete şi este situată la 640 de kilometri nord de Cercul Arctic. A
fost descoperită de exploratorul american Dennis Schmitt şi poartă numele de
Insula Încălzirii. A fost creată printr-o transformare fizică de amploare,
rapidă, care nu poate fi negată şi ar putea fi considerată un simbol al
efectelor viitoare ale schimbării climaterice.
În luna martie, în
Antarctica, un bloc de gheaţă, de 415
kilometri pătraţi s-a desprins din calota glaciară a Antarcticii, cercetătorii
avertizând că acesta este cel mai mare bloc de gheaţă desprins din sudul de
gheaţă al Terrei. Specialiştii descriu fenomenul ca fiind unul rar, cu toate că
numeroase blocuri de gheaţă se desprind şi se topesc în ocean. La sfârşitul
lunii februarie, un alt iceberg s-a desprins din insula Wilkins, în sud-vestul
Peninsulei Antarctice. Topirea gheţii riscă să crească nivelul oceanului,
urmând ca, în minim 15 ani, insula Wilkins să dispară. În ultimii 50 de ani,
Antarctica a făcut faţă unei încălziri mai rapide decât în orice altă zonă de
pe Glob.
În acelaşi mod,
pasajul arctic de nord-vest, care leagă Oceanele Pacific şi
Atlantic,
a devenit navigabil, din
cauza topirii gheţarilor. Trecerea între Europa şi Asia va deveni astfel
posibilă, după secole de blocaj. Fotografii din satelit ale Agenţiei Spaţiale
Europene arată că stratul de gheaţă din Arctica este la cel mai scăzut nivel
din ultimii 30 de ani. Gheaţa acoperă acum doar circa 3 milioane de kilometri
pătraţi, cu un milion mai puţin decât în 2006 şi 5 milioane mai puţin decât în
1980. Aşa cum se ştie, regiunile polare sunt extrem de sensibile la schimbările
de climat. Făcând abstracţie de consecinţele negative, Rusia, de pildă, speră în
deschiderea de noi rute de navigaţie, pentru descoperirea de petrol sau gaze...
Chiar şi
atacurile rechinilor asupra oamenilor
s-au înmulţit în acest an, pe coastele tuturor oceanelor, iar experţii sunt de
părere că unul dintre ?responsabili? ar fi încălzirea globală: ?Un alt factor
care contribuie la apropierea rechinilor ar putea fi încălzirea globală şi
creşterea temperaturii apelor. Veţi constata că anumite specii încep să apară
în locuri în care nu au fost prezente în trecut?, a explicat doctorul George
Burgess de la Universitatea din Florida, expert în domeniu.
ROMÂNIA
Cum va fi afectată România
de încălzirea globală, de topirea gheţarilor sau de creşterea nivelului mărilor
şi oceanelor? Agenţia Europeană de Mediu a încercat să răspundă la această
întrebare printr-o simulare care arată cum va fi afectat teritoriul ţării
noastre de schimbările climatice. Scenariile arată că România se va confrunta
în câteva zeci de ani cu deşertificări, teritorii sub ape, fenomene meteo extreme
şi dispariţia unor specii de animale şi plante. În cazul în care procesul de
încălzire globală nu va fi redus, nivelul Mării Negre ar putea creşte alarmant,
mai spun specialiştii. În aceste condiţii, Delta Dunării ar putea fi inundată
total, iar oraşe precum Tulcea, Galaţi şi Brăila, Sulina ar urma să fie parţial
inundate. Şi zona litorală a Mării Negre între Sulina şi Vama Veche este în pericol.
Fenomenul deşertificării ar putea afecta partea de vest a
Olteniei şi partea de sud-est a Banatului, unde fenomenul deja a apărut de
fapt. Vestea ?bună? este că cele mai grave consecinţe ale schimbărilor
climaterice ar putea fi resimţite abia după anul 2100. Altfel spus, ?după noi ?
potopul?.
La malul Mării Negre,
situaţia este dramatică. În ultima perioadă, algele se dezvoltă excesiv, apar
mutaţii genetice, iar schimbările bruşte de temperatură ar putea ucide milioane
de peşti. La munte, coloniile de marmote şi capre negre se reduc pe zi ce
trece, iar păduri de molizi şi brazi se usucă pe hectare întregi. Greul va veni
însă în următorii ani, când efectele industrializării şi ale defrişărilor
masive de pădure vor fi şi mai acut resimţite.
Ecologie
la şcoală. Elevii ar putea beneficia, începând din
această toamnă, de un curs opţional despre încălzirea globală, implementat la
nivel naţional. În acelaşi context, ministrul Mediului, Attila Korodi, a
declarat că educaţia mediului ar trebui implementată după modelul european,
care prevede includerea unui capitol de educaţie ecologică în fiecare materie.
EARTH
HOUR
Atenţie,
se sting luminile! Prin Earth Hour
se intenţionează luarea unei poziţii mai personale ? oricine poate participa la
eveniment doar prin stingerea luminilor din case şi întreruperea alimentării
tuturor aparatelor electrocasnice, pentru a transmite un mesaj puternic despre
necesitatea luării unor măsuri reale împotriva încălzirii globale. La 31 martie
2007, mai mult de 2,2 milioane de locuitori ai oraşului Sidney şi 2100 de firme
au oprit pentru o oră toţi consumatorii de energie electrică. Australienii au
încercat astfel să atragă atenţia asupra electricităţii, considerată a avea cea
mai mare ?contribuţie? la creşterea acestui fenomen. Ora de ?pauză? a condus la
o economie de 10,2? a energiei în întregul oraş. Un an mai târziu, la 29 martie
a.c., cel puţin 24 de oraşe din întreaga lume au reluat evenimentul, în ideea
că ?micile schimbări pot face o mare diferenţă?.
Niciun oraş din România nu a
participat oficial la acţiune, însă în topul persoanelor înscrise individual,
ţara noastră se află pe locul zece. Membrii organizaţiilor de protecţia
mediului îi îndeamnă pe români, şi nu numai, să facă acest exerciţiu ori de
câte ori pot. Simpla stingere a unui monitor PC pe timpul nopţii ar economisi
energia necesară pentru imprimarea cu laser a 800 de pagini A4, folosirea
maşinii de spălat la temperatura de 40 de grade în loc de 60 de grade ar reduce
consumul cu o treime, iar facturile la energie ar putea fi mai mici cu 10%,
dacă temperatura în locuinţă ar fi scăzută cu doar un grad Celsius.
DEŞEURI
UMANE CA MODALITATE DE COMBATERE A FENOMENULUI DE ÎNCĂLZIRE GLOBALĂ
Un sistem necostisitor de reciclare a
deşeurilor ar putea transforma urina şi materiile fecale, provenite de la peste
2,6 miliarde de oameni, în biocombustibil şi îngrăşământ, potrivit unei echipe
de ecologi indieni. Bindeshwar Pathak, fondatorul Organizaţiei indiene
ecologiste Sulabh, a declarat că grupul pe care îl conduce a promovat sistemul de
reciclare cu prilejul celei de-a şaptea ediţii a ?Summitului Mondial al
Toaletelor?, desfăşurat la New Delhi, în toamna anului trecut. Este vorba
despre un closet care descompune materiile fecale şi le transformă în
biocombustibil, ce poate fi ars şi folosit pentru gătirea alimentelor sau
producerea de electricitate, în timp ce urina este convertită în îngrăşământ.
Sistemul este deja folosit la Kabul, Afganistan, conform spuselor
specialistului.
EVOLUŢIILE
CLIMATERICE CRESC RATA ASIGURĂRILOR
Datorită calamităţilor
naturale care se produc destul de frecvent în ultimul an, companiile de
asigurări vor să majoreze tarifele la poliţele de asigurare. Rapoartele ONU,
aşa cum s-a văzut, indică faptul că în viitorul apropiat catastrofele naturale
vor fi tot mai frecvente şi mai grave, iar încălzirea globală o va lua razna.
Numai în cazul uraganului Kyrill, sumele plătite de companiile de asigurare au
fost estimate la 8 miliarde de euro. ?Până acum, tarifele primelor de asigurare
erau calculate pe baza analizei datelor din trecut, însă acum vom fi nevoiţi să
luăm în calcul, la stabilirea preţului asigurărilor, şi proiecţiile privind
evoluţiile climatice?, declară reprezentanţii unor companii prestigioase de
asigurări.
DE CE
ÎNCĂLZIRE GLOBALĂ?
Despre cauzele exacte ale încălzirii globale
se va discuta încă mult şi bine. De pildă, secolul XI a marcat o temperatură
medie mai mare cu două grade Celsius decât în momentul de faţă. Până în secolul
XVIII a urmat o perioadă de aşa-zisă ?mică glaciaţiune?. Nu se poate determina
clar un motiv pentru alternanţa acestor perioade, cert este că rata de
încălzire a climei nu a fost niciodată mai rapidă ca în ultimul secol. Teoriile
pe marginea variaţiei temperaturii sunt, de cele mai multe ori, simple supoziţii,
în lipsa unui model clar.
Ella Moroiu, Antena3.ro