"Trei milioane de români ar putea fi afectaţi" | BNR anunţă perioadă cruntă pentru România. Adrian Negrescu, avertisment sumbru

Amintim că, viceguvernatorul BNR, Leonardo Badea, a vorbit despre un șoc ce ar putea să împingă România în criză. Și probabilitatea acestui șoc a crescut foarte mult.

"Din nefericire, măsurile de corecție de până acum a dezechilibrelor macroeconomice fie au fost insuficiente, fie nu au avut efectele scontate. Riscurile interne se cumulează cu cele externe, iar probabilitatea unui șoc care să ne împingă în criză economică este mai mare", a spus viceguvernatorul BNR, Leonardo Badea.

Întrebat cum vede aceste declarații şi la ce riscuri sunt expuși românii, Adrian Negrescu, analist financiar, a spus:

"L-am auzit şi pe Boloș vorbind de potențiala incapacitate de plată în care ar putea ajunge la statul român. Deci, ministrul de Finanțe vorbește de incapacitate de plată, dacă pune în aplicare legea salarizării în sectorul bugetar și noua lege a pensiilor.

E o declarație, din punctul meu de vedere iresponsabilă, care vine să pună gaz pe focul problemelor și îngrijorărilor legate de finanțele României.

"Declaraţiile ministrului Finanţelor sunt iresponsabile"

Cred că e iresponsabilă, pentru că niciun ministru de Finanțe în nicio țară a lumii nu poate vorbi de incapacitatea de plată. În momentul în care te duci la minister ți se spune clar nu pune gaz pe foc. Nu vorbi de lucrurile extreme, pentru că riști să arunci piețele în aer și România se poate împrumuta din ce în ce mai scump doar din prisma unor declarații hazardate, a unor miniștri care nu știu ce scot pe gură, din punctul meu de vedere.

Vorbeam de încasări. Da, încasările sunt mai mari cu 20% după primele șase luni. Deci acolo nu e o problemă. Problema e la cheltuieli.

Cheltuim, din păcate, din ce în ce mai mult, cu trei miliarde în primele șase luni față de cât ne prognozasem și nu vedem niciun fel de tăiere. Știți că am avut acea ordonanță a austerității cu 10%.

Nu s-a pus în practică acea ordonanță. Dimpotrivă, cheltuielile cu bunuri și servicii creșteau cu 18% după primele șase luni. Deci cheltuim mai mult decât adunăm din economie.

Iar soluțiile, un proiect de ordonanță, apropo de draft-urile astea care propun niște măsuri salutare. Pe de o parte, cele privind reducerea numărului de posturi din administrația publică, consilierii, cheltuieli din administrație publică, dar și unele hilare de-a dreptul. Iată, vă dau două exemple. Se propune un plafon de 500 lei pentru fiecare telefon cumpărat de administrația publică din România.

Oare ce telefon poți să cumperi cu 500 lei în România? Şi un plafon de 25 lei la abonamentul de telefonie mobilă, ca să vă dați seama că nu există niciun studiu de impact în spate.

"Trei milioane de români ar putea fi afectați"

Mai mult, dacă se pun în vigoare acele măsuri fiscale, dincolo de ce înseamnă reduceri din sectorul bugetar, că acolo știm că trebuie tăiat în carne vie. Ei, în partea cealaltă ar putea fi 3 milioane de români afectați. Cei care în momentul de față primesc bonuri de masă, ei acolo să propună o impozitare cu 10% CASS a bunurilor de masă. Cinci din șapte companii din România au înțeles deja că nu au bani să acopere cei 10% și nu vor mai da bonuri de masă.

Sau, pe de altă parte, cei care vor mai da bonuri de masă ghiciți de unde vor lua banii... din salariile oamenilor. Îi vor pune să aleagă ori bonuri de masă, ori vă tăiem din salarii. E și asta e o măsură foarte, foarte ciudată. Pe de altă parte, la micro-întreprinderi, că vorbeam de impozitare a bogaților. Pe acolo, practic, fiscalitatea crește de la 1% la 3% pentru că să ai întreprindere, să nu faci o cifră de afaceri de 60.000 euro înseamnă că nu are sens să faci business.

"Punem presiune tot pe oamenii ăștia mici şi nu pe evazioniști"

Adică 60.000 euro, sumă ridicolă față de plafonul de 1.000.000 euro cât era acum un an și ceva, dar după aceea a scăzut la 500.000.

Adică punem presiune tot pe oamenii ăștia mici, pe oamenii care trăiesc din bonuri de masă și asigură masa, care își fac o micro-întreprindere, care au curajul și tupeul să facă afaceri. Dar nu punem presiune pe evazioniști, nu punem presiune pe firmele mari, inclusiv cele de stat, care nu-și plătesc datorie. Știți, cele mai mari datorii la bugetul de stat sunt firme de sta", a spus Adrian Negrescu, analist financiar, la Antena 3 CNN.