Bisericile istorice maghiare din Transilvania SE OPUN proiectului RMGC

Reprezentanţii bisericilor istorice maghiare din Transilvania se pronunţă împotriva proiectului de la Roşia Montană şi iniţiativei legislative "prin care s-ar da undă verde proiectului, ignorând legislaţia şi drepturile constituţionale", şi cer Guvernului retragerea proiectului de lege din Parlament

Potrivit unei declaraţii comune a episcopilor bisericilor istorice maghiare din Transilvania transmisă, duminică, reprezentanţii acestor instituţii s-au pronunţat, în urmă cu zece ani, împotriva proiectului minier de la Roşia Montană, declaraţia rămânând valabilă şi astăzi, conform Mediafax.

"Bisericile istorice maghiare din Transilvania se pronunţă împotriva proiectului minier al companiei Roşia Montană Gold Corporation de la Roşia Montană şi împotriva iniţiativei legislative prin care s-ar da undă verde proiectului, ignorând legislaţia în vigoare şi drepturile constituţionale. În urmă cu zece ani, Bisericile s-au pronunţat împotriva acestui proiect minier printr-o declaraţie comună şi acea declaraţie rămâne valabilă şi astăzi. Mediul natural a fost creat de Dumnezeu, patrimoniul construit şi cel cultural a fost clădit de oamenii care au trăit sau trăiesc pe aceste meleaguri pentru ca urmaşii lor să se poată bucura de această moştenire. Avem obligaţia să apărăm aceste valori împotriva distrugerilor şi riscurilor care ar avea urmări grave timp de secole", se arată în documentul citat.

 

Reprezentanţii cultelor susţin că bisericile, cimitirele şi celelalte obiecte din patrimoniul lor cultural aflate în zona Roşia Montană reprezintă moştenirea lor şi sunt în proprietatea bisericilor. 

"Nu dorim să renunţăm la aceste proprietăţi şi nu putem accepta strămutarea lor forţată şi distrugerea zonelor învecinate. Constituţia României asigură dreptul la un mediu natural sănătos şi echilibrat ecologic, dar prevede şi datoria persoanelor fizice şi juridice de a proteja şi de a ameliora mediul înconjurător. Dreptul la proprietate privată şi dreptul stabilirii domiciliului sunt de asemenea garantate prin Constituţie. Totodată, în anul 2010, Parlamentul European s-a pronunţat pentru interzicerea mineritului pe bază de tehnologii care folosesc cianuri pe întreg teritoriul Uniunii Europene", se mai arată în declaraţia comună.

Semnatarii declaraţiei se declară consternaţi de faptul că Guvernul României a aprobat şi a înaintat Parlamentului un proiect de lege care ar înlesni aprobările şi începerea proiectului minier de la Roşia Montană. 

"Protestăm faţă de distrugerea naturii, faţă de negarea dreptului la proprietate, faţă de distrugerea valorilor culturale care ar urma unei eventuale aprobări a acestei propuneri legislative. Solicităm Guvernului retragerea acestui proiect de lege! În cazul în care acest lucru nu se va întâmpla, cerem Parlamentului să voteze împotriva acestei propuneri legislative! Odată cu lansarea acestui comunicat, suntem conştienţi că retragerea proiectului va afecta situaţia socială şi aşa precară a localnicilor. Cerem Guvernului României să ia măsuri directe pentru a oferi oamenilor posibilităţi de muncă şi să soluţioneze problemele sociale existente", se menţionează în declaraţie. 

Declaraţia comună a bisericilor istorice maghiare este semnată de Jakubinyi György, arhiepisco al Arhiepiscopiei Romano-Catolice Alba Iulia, Kató Béla, episcop al Eparhiei Reformate din Ardeal, Bálint Benczédi Ferenc, episcop al Bisericii Unitariene, Csűry István, episcop al Eparhiei Reformate de pe lângă Piatra Craiului, Schönberger Jenő, episcop al Episcopiei Romano-Catolice de Satu Mare, Böcskei László, episcop al Episcopiei Romano-Catolice de Oradea, Adorjáni Dezső Zoltán, episcop al Bisericii Evanghelice Lutherane din România. 

În urmă cu aproximativ zece zile, 33 de mineri de la Roşia Montană s-au blocat în subteran, cerând deplasarea în zonă a lui Crin Antonescu. Ei au ieşit la suprafaţă în urmă cu o săptămână, după ce premierul Victor Ponta le-a promis că le va aduce Comisia parlamentară.

Parlamentarii din Comisia specială pentru proiectul de lege privind Roşia Montană au decis, miercuri, să meargă peste o săptămână la faţa locului, vizita urmând să dureze două zile.

Conform deciziei conducerii Parlamentului, până la 1 octombrie se vor depune amendamente la comisie din partea senatorilor şi deputaţilor, iar până la 20 octombrie urmează să fie elaborat un raport asupra proiectului de lege propus de Guvern.

Sâmbătă seară, la Bucureşti, mii de oameni au format un lanţ în jurul Palatului Parlamentului, timp de aproape o oră, în semn de protest faţă de proiectul minier de la Roşia Montană.

Din 1 septembrie, în centrul Capitalei şi în mai multe oraşe din ţară au loc zilnic proteste ale celor care se opun proiectului minier de la Roşia Montană. Protestele au început după ce Guvernul a aprobat, în 27 august, un proiect de lege care reglementează exploatarea minereurilor din perimetrul Roşia Montană, documentul fiind transmis Parlamentului spre adoptare.