Birourile Permanente: Guvernul îşi poate asuma răspunderea pe Legea Educaţiei

Update: Birourile Permanente au decis ca Guvernul să îşi asume răspunderea pe Legea Educaţiei, deşi opoziţia a cerut amânarea acesteia până se pronunţă Curtea Constituţională.  Decizia a fost luată cu 12 voturi "pentru" şi 11 voturi "împotrivă", cu toate că Opoziţia are majoritate în Birourile Permanente. S-a ajuns la acest vot din cauza absenţei de la şedinţă a unor reprezentanţi ai Opoziţiei.

Guvernul îşi angajează joi răspunderea în Parlament pe Legea Educaţiei. Executivul a adoptat miercuri noapte forma finală a proiectului, care a adunat până acum peste 1200 de amendamente. În semn de protest, cadrele didactice din întreaga ţară ar putea întrerupe vineri activitatea. Profesorii vor veni la şcoală, dar nu se vor ţine cursuri. Numai în Suceva, intră în grevă 140 de şcoli.

La scurt timp după ce a scăpat de moţiune, Cabinetul Boc s-a reunit de urgenţă să modifice Legea Educaţiei. Ministrul Daniel Funeriu, le-a cerut liderilor opoziţiei să accepte forma finală adoptată de guvern. "Sper ca toţi liderii politici să înţeleagă că este momentul să ne unim. Sper ca securea războiului să nu facă ravagii pe tărâmul educaţional, ci să existe un consens", a declarat Funeriu. Dar opoziţia nu e de acord cu legea adoptată de Guvern.

Nemulţumiţi de prevederile Legii Educaţiei, profesorii sunt gata să întrerupă activitatea în ziua în care Guvernul îşi angajează răspunderea în Parlament. Profesorii din 140 de şcoli sucevene au anunţat deja grevă de o zi, iar dascăli din alte judeţe intră în grevă japoneză.

Singura şansa pentru ca legea să fie modificată este acum în mâinile magistraţilor de la Curtea Constituţională. Ei vor decide pe 3 noiembrie dacă Guvernul îşi poate angaja sau nu răspunderea pe acest proiect de lege.



Ce aduce nou Legea Educaţiei:

Clasa a noua va fi trecută la gimnaziu, cursurile liceale vor dura 3 ani, iar părinţii vor fi amendaţi pentru absenţele copiilor. Acestea sunt doar câteva dintre prevederile Legii Educaţiei, aşa cum arată în forma adoptată de Guvern. Executivul a ignorat multe dintre amendamentele opoziţiei.

Una dintre cele mai controversate prevederi este cea referitoare la conducerea şcolilor şi a universităţilor. În proiectul iniţial, rectorii erau desemnaţi prin concurs şi puteau să-şi desemneze pro-rectorii şi decanii.

Guvernul a stabilit însă ca aceştia să fie aleşi, fie prin modelul scrutinului universal - adică prin votul profesorilor şi al studenţilor - fie urmând modelul corporatist. Adică membrii senatului universitar desemnează candidaţi care sunt evaluaţi, prin concurs jurizat de o comisie de experţi.

Legea Educaţiei prevede învăţământ obligatoriu de zece clase, de la grupa pregătitoare la clasa a 9-a, care va face parte din gimnaziu. Liceul se va derula pe durata a 3 ani, iar părinţii vor fi amendaţi cu sume de până la o mie de lei pentru absenţele copiilor.

În plus, absolvenţii de facultate vor putea devină profesori, doar dacă fac masterat plus un stagiu suplimentar de pregătire de un an.

După ce iniţial li s-a interzis directorilor de şcoli să fie membri de partid, acum se precizează că pot fi afiliaţi politic. Nu li se va permite să ocupe însă funcţii de conducere în partid.