Vânzătorii lacomi îşi umplu astfel buzunarele, iar clienţii naivi se aleg doar cu nişte tinichele strălucitoare. Reporterii Observatorului au descoperit cum funcţionează mafia aurului într-un material filmat cu o cameră ascunsă.
O comerciantă susţine că foloseşte doar metal preţios de cea mai bună calitate şi că bijuterii ca la ea nu găseşti în toată ţara. Vânzătoarea insistă că vinde la preţuri foarte bune aur, argint şi pietre preţioase. Bijuteriile le face în atelierul propriu, iar singura garanţie oferită clienţilor este cuvântul ei de negustor cinstit.
Şapte zeci de lei cere femeia pe un inel din argint de aproape opt grame. Când vine vorba despre aur preţurile variază între 60 şi 100 de lei pe gram în funcţie numărul de karate.
Reporterii Observatorului au analizat compoziţia bijuteriilor la laboratorul Direcţiei Metale Preţioase din cadrul ANPC - ului. N-au făcut unul, ci trei teste amănunţite pentru a determina exact ce metal au cumpărat.
Prima analiză a dat verdictul: banii au fost daţi pe o tinichea. „Rezultatul analizei - metal comun , alcătuit din cupru, zinc şi staniu”, explică Maria Gheorghe, şefa laboratorului. Mai mult decât atât, „inelul are 1,8 la mie argint. Adică un strat foarte, foarte mic de acoperire”.
În fiecare an, piaţa neagră a metalelor aşa zis preţioase ajunge la o valoare de 400 de milioane de euro.
„O mare parte din obiectele care vin la analiză şi sunt umplute cu metale comune sunt obiecte cumpărate de pe piaţă,cu marca de garanţie”, spune Teodora Tănăsoiu, director general al Direcţiei Metale şi Pietre Preţioase.
Plumb,cupru sau chiar ipsos sunt materialele cu care falsificatorii îşi triplează profitul. În România aproape 50% din piaţa de bijuterii este în mâna unor astfel de sacoşari ai metalului galben.
