Suma împrumutată era de 158.000 de dolari, plus 41.375.000 de lei, adică echivalentul a 39.500 de dolari. Potrivit contractului de credit intrat în posesia Jurnalului Naţional, firma familiei Băsescu nu a obţinut cei 39.500 de dolari prin calcularea echivalentului sumei la data aprobării împrumutului, ci "la cursul de la data întocmirii documentaţiei".
Adică unul mult mai mic, în condiţiile în care în urmă cu 14 ani valoarea dolarului american creştea în fiecare zi. Datorită acestei stratageme, familia preşedintelui Băsescu a fost avantajată din start de o bancă de stat. Şi asta nu este tot, atrag atenţia jurnaliştii. Firma de îngheţată a preşedintelui a obţinut şi dobânzi preferenţiale, 9% pentru dolari şi 140% pentru lei.
Dobânzi fixe pe cinci ani. Între timp, Banca Agricolă a ajuns în faliment şi ca atare familia Băsescu s-a gândit că poate profita. În 1997, Băsescu, ajuns ministru al Transporturilor în guvernul Ciorbea, a pus la cale împreună cu democraţii o ordonanţă de urgenţă, prin care anulau returnarea creditelor de la Banca Agricolă pentru un număr de persoane şi firme. Banii urmau să fie trecuţi la categoria pierderi.
Pe 10 iulie 1997, Băsescu a înscris firma soţiei şi a fratelui său printre cele care urmau să scape de plata datoriilor către Banca Agricolă. Mecanismul a fost simplu: Băsescu a propus, Guvernul a aprobat, iar 200.000 de dolari plus dobânzile au ajuns în buzunarul preşedintelui.
Pentru a ascunde conflictul de interese în care se afla, în 1997, Băsescu a cerut să nu publice lista societăţilor comerciale scăpate de datorii în Monitorul Oficial.
Băsescu a încălcat astfel Constituţia, care prevede la articolul 107 că numai hotărârile care au caracter militar sunt exceptate de la publicare.
Antena 3
