Proiectul de lege a fost adoptat în 28 iunie de Camera Deputaţilor, după ce fusese respins de Senat în 18 mai.
Proiectul prevede reabilitarea elementelor de construcţie de la nivelul faţadelor şi învelitorilor/teraselor care, prin nivelul avansat de degradare, "prezintă pericol public". Reabilitarea revine în obligaţia deţinătorilor de orice fel ai clădirilor care prezintă grad înalt de degradare, aceştia urmând "din proprie" iniţiativă să demareze lucrările, cu finanţare proprie.
Clădirile care fac obiectul legii vor fi evaluate de autorităţile locale, acestea urmând să notifice proprietarii asupra obligaţiilor ce le revin.
Prevederile legii nu se aplică anumitor clădiri, precum cele expertizate tehnic şi încadrate în clasa I de risc seismic, cele reabilitate termic şi cele clasate sau în proces de clasare ca monumente istorice. Proprietarii de clădiri notificaţi cu privire la obligaţiile lor vor trebui să decidă realizarea măsurilor, să asigure sursa de finanţare, să contracteze proiectarea şi executarea lucrărilor.
Actul mai prevede şi măsuri "de protecţie socială", astfel încât primarul poate propune Consiliului Local preluarea parţială sau integrală a cheltuielilor aferente lucrărilor de intervenţie dacă proprietarii dovedesc că realizează lunar venituri medii nete pe membru de familie sub câştigul salarial mediu net pe economie.
Primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, a declarat, miercuri, că se bucură că s-a luat o decizie privind refacerea faţadelor clădirilor, pentru că era un lucru necesar. În plus, edilul a precizat că nu ştie câte imobile sunt în această situaţie şi nici care ar putea fi costurile.
Potrivit primarului general, prioritate vor avea clădirile de patrimoniu, iar municipalitatea va trebui să preia şi "clădirile lăsate de izbelişte".
