Acesta este şi cazul barajului artificial Vidraru. Construit în 1965, pentru producţia de energie electrică, este cel mai înalt din ţară, având 166 de metri înălţime. Nu numai construcţia este impresionantă, ci şi zona în care este amplasat - între munţii Frunţii şi Ghiţu. Drumul spre barajul Vidraru este acelaşi care duce spre Bâlea Lac. Este vorba de DN7C, cunoscut şi sub denumirea de Transfăgărăşan. Acesta este unul dintre cele mai spectaculoase drumuri din România, dar, din nefericire, este şi unul dintre cele mai proaste.
Revenind la barajul Vidraru, pentru a ajunge la el trebuie să urmezi DN7C, care porneşte de lângă Piteşti, din comuna Bascov, şi care duce la Curtea de Argeş. Dacă până în acest oraş asfaltul mai e cum mai e, cu denivelări şi gropi ici colo, după ce se trece de Curtea de Argeş începe urcarea, dar şi calvarul.
Orice turist s-ar aventura pe această porţiune ar avea parte de senzaţii tari, încă de la începerea urcuşului şi a serpentinelor. În primul rând, cad pietre, dovadă stând chiar cele prezente pe asfalt, din loc în loc. În orice moment te poţi trezi cu ditamai stânca pe maşină... deci să ajungi la Vidraru cu maşina, sau orice alt mijloc de transport, este un adevărat sport extrem. Gropile şi denivelările din asfalt se subînţeleg, nu mai trebuie menţionate, ele reprezentând partea mai uşoară a ascensiunii.
O altă problemă este că, şi pe acest drum, ca şi pe altele autohtone, au trecut anumite persoane certate cu curăţenia, şi nu e vorba de cea personală, ci de respectul faţă de natură, care nu există. Mai precis, oriunde ai opri, în parcările un pic cam strâmte, vei găsi, cu siguranţă, obişnuitele deja PET-uri, şerveţele sau diverse ambalaje de la mâncare.
În fine, dacă treci cu bine de aceste provocări, peisajul care ţi se oferă este uimitor, îţi taie răsuflarea de-a dreptul. Copacii, muntele, înălţimea, tunelurile săpate în piatră, toate acestea merită cu adevărat efortul pe care-l faci pentru a trece pe acolo. Şi asta nu e tot, odată ajuns la barajul Vidraru te întâmpină un loc cu adevărat magic.
Barajul, cel mai înalt din ţară la cei 166 de metri pe care-i măsoară, a creat două peisaje separate. Pe de o parte se cască un hău imens, în care se poate vedea drumul pe unde ai urcat, iar de cealaltă parte se află lacul de acumulare Argeş. Imaginea este exact una de wallpaper pentru computer. De fapt cuvintele sunt de prisos, imaginile fac cât o mie de vorbe.
Din nefericire, nu prea există turişti străini aici, deşi, dacă ar fi informaţi despre această zonă, iar infrastructura ar fi mai bună, probabil că ar fi foarte mulţi. Totuşi, există autocare, în general cu copii, care trec pe acolo, în excursie cu clasa. Poate că, în viitor, autorităţile române se vor gândi nu numai să promoveze corespunzător această zonă, care are un mare potenţial turistic, ci să o şi îngrijească pentru a arăta cât de cât decent.
Text: Florin Tulbure, Antena3.ro
Foto: Cornel Preda, Antena3.ro
