Vivacitatea, talentul oratoric şi stilul diferit de a aborda o campanie l-au făcut pe Obama cunoscut şi apreciat chiar şi dincolo de graniţe: un sondaj dat publicităţii luni arată că 48% dintre maghiari ar fi votat pentru Barack Obama, în timp ce doar 19% ar fi optat pentru John McCain. Un alt sondaj, realizat la sfârşitul lui septembrie pentru cotidianele canadiene în 14 state din America de Nord, Europa şi Asia, indica faptul că 64% din sufragii i s-ar fi acordat lui Obama şi doar 16% lui McCain.
Într-un alt studiu, comandat la începutul lui octombrie de postul francez France 24 şi cotidianul International Herald Tribune, 78% dintre francezii chestionaţi, 72 de procente dintre germani, 68% dintre spanioli, 66 de procente dintre italieni şi 48% dintre britanici ar fi votat în favoarea candidatului democrat la alegerile prezidenţiale americane.
Biografie selectivă
S-a născut în Honolulu, Hawaii, la 4 august 1961. Tatăl lui - un economist de valoare - este originar din Kenya, iar mama - americană din Kansas, descendentă a preşedintelui Statelor Confederate Jefferson Davis, din perioada Războiului de Secesiune. La doi ani de la naşterea lui Obama, părinţii săi au divorţat. Barack a trăit în multe locuri, inclusiv în Indonezia, alături de mama şi cel de-al doilea soţ al acesteia, un om de afaceri ambiţios. Revenit în Hawaii, bunicii îi fac rost de o bursă la Punahou School, cea mai bună şcoală particulară din zonă. Universului celor două rase cărora le aparţinea i se adăuga cel al clasei sociale. La şcoală mergea într-o clădire elegantă, dar seara se întorcea în apartamentul modest în care locuia cu mama, reîntoarsă din Indonezia cu sora lui Maya, născută la Jakarta. Pentru a supravieţui, ei primeau ajutor social.
Mai târziu, a urmat cursurile Universităţii Columbia din New York şi a obţinut licenţa în Drept la Universitatea Harvard, Massachusetts, cu Magna cum Laudae. În anii 80, el s-a convertit la creştinism şi a abandonat o carieră promiţătoare pentru a activa ca asistent social în ghetoul din Chicago. Devine senator al statului Illinois, şi îşi încheie primul mandat odată cu izbânda în alegerile prezidenţiale. Înainte de a activa ca senator, el a activat şi ca lector universitar şi avocat pentru Drepturile Omului. Ca senator de Illinois, a luat rolul de creator de idei, câştigând pentru comunitatea neagră drepturi nesperate: supravegherea video a interogatoriilor luate de poliţiştii din Illinois şi un moratoriu asupra pedepsei cu moartea. El şi soţia sa, avocata Michelle Obama (născută Robinson), cu care s-a căsătorit în 1992, au împreună două fiice, Malia Anna şi Natasha.
Un tânăr normal, un om obişnuit
În volumul său de memorii, ?Dreams for My Fathers?, el scrie că a consumat alcool, marijuana şi cocaină în adolescenţă, în încercarea de a-şi "alunga din minte întrebări existenţiale". "Nu sunt mândru de asta. A fost doar o greşeală pe care am făcut-o când eram tânăr", spune el. El a dat şi o replică unei celebră mărturii a fostului preşedinte Bill Clinton, care a recunoscut că a consumat marijuana, însă "fără să inhaleze". "Eu am inhalat. (...) N-am înţeles niciodată acea afirmaţie a lui Clinton. Normal că am inhalat, doar acesta e scopul consumului de marijuana, să inhalezi", adăugând că nu este mândru de aceste episod din viaţa sa.
Legat de ţigările obişnuite, soţia lui Obama, Michelle, a făcut uz de influenţă când cuplul a dezbătut dacă el ar trebui sau nu să candideze la preşedinţie. Ea a fost de acord doar cu condiţia ca Obama să se lase de fumat. Până în prezent, acesta nu a fost surprins încălcând promisiunea. Ca vicii, când a fost rugat să îşi menţioneze unul din "talentele ascunse", Obama a răspuns: ?Sunt un jucător de poker destul de bun!"
Platforma politică
Ca senator, Obama a propus o serie de legi care să creeze un sistem al eligibilităţii pentru angajare, care să permită companiilor să verifice dacă angajaţii lor sunt locuitori legali ai SUA. Obama sprijină oferirea unei şanse imigranţilor ilegali din SUA care nu se fac vinovaţi de infracţiuni - aceştia ar putea plăti o amendă, învăţa limba engleză şi rămâne în Statele Unite.
În domeniul ecologiei, Barack Obama afirmă că SUA au responsabilitatea de a lăsa planeta într-o stare mai bună pentru generaţiile viitoare. Planul său ar reduce emisiile de gaze de seră, ar implementa un sistem de reducere şi înlocuire pentru a scădea emisiile de carbon cu 80% până în anul 2050, ar stabili un standard naţional pentru combustibilii cu nivel redus de carbon şi ar ridica standardele de eficienţă a combustibililor, ar reduce consumul de benzină prin extinderea folosirii surselor de energie reînnoibilă şi ar investi în tehnologii avansate pentru proiecte legate de "energia curată".
A fost unul dintre primii critici ai războiului din Irak. El ar retrage soldaţii americani, câte o brigadă sau două pe lună. Doreşte să se cadă de acord asupra unei convenţii constituţionale în Irak, în vederea unui acord sau a unei reconcilieri. De asemenea, doreşte încheirea unui pact pentru securitate cu vecinii Irakului.
Armata americană trebuie să fie transformată astfel încât să facă faţă nevoilor din ziua de azi şi sprijină planurile de creştere a dimensiunii armatei cu încă 65.000 de soldaţi şi a Marinei SUA cu încă 27.000 de soldaţi. Obama s-a angajat să conducă un efort global pentru securizarea în decurs de patru ani a tuturor armelor şi materialelor nucleare care se află acum în locaţii vulnerabile. A sprijinit pactul de liber comerţ cu Omanul şi sprijină stabilirea unor standarde pentru forţa de muncă şi drepturile omului în comerţul cu China.
Ella Moroiu, Antena3.ro
