Secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Interne Raed Arafat a vorbit marţi, la Forumul Internaţional al Riscurilor Catastrofale (ICAR 2016), despre efectele severe provocate de schimbările climatice şi de fenomenele meteo extreme cu care se confruntă România în ultimii ani, subliniind că prevenţia este, în momentul de faţă, cea mai bună soluţie.
"Prevenţia rămâne cea mai importantă soluţie. Dacă ştii că este o zonă inundabilă, nu construi acolo. Este cea mai bună soluţie. Dacă noi construim casele în zonele inundabile, trebuie să ne aşteptăm că vom avea zone inundabile în care aceste case vor fi luate de ape şi s-ar putea să avem şi oameni pe care să îi pierdem", a declarat Raed Arafat.
El a adăugat că în întreaga ţară sunt zone rurale inundabile unde s-au construit case şi nimeni nu a luat în seamă acest lucru.
"Sunt unele case fără autorizaţii, altele la care s-au dat autorizaţii şi nu trebuia. Vorbim de o ţară întreagă, de zone rurale, unele în care s-a construit de ani de zile şi nimeni nu a luat în seamă acest lucru. Cel puţin dacă de acum încolo luăm în considerare foarte serios că dacă se construieşte ceva să fie departe de o zonă inundabilă, poate reducem riscurile pentru viitor", a subliniat Arafat.
În contextul în care în România, între anii 1901 - 2016, s-a înregistrat o creştere a temperaturii de 1,96 grade Celsius, secretarul de stat a menţionat că în ultimii zeci de ani a apărut problema secetei, alternativ cu anii de inundaţii şi furtuni, condiţie în care trebuit gândit un mod mai rapid de detectare şi alertare a populaţiei.
"Acestea sunt indicii care arată că problema climatică este reală şi că ne vom confrunta cu fenomene meteo extreme din ce în ce mai mult. Şi atunci este momentul să ne pregătim mai mult pentru aceste fenomene. Acesta nu este numai rolul Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă. Acesta este un aspect de care trebuie să se ocupe mai multe instituţii ale statului. Schimbarea climatică este cu un impact major pe tot globul şi nu numai în România", a subliniat Raed Arafat.
Oficialul MAI a precizat că pregătirea populaţiei nu poate fi realizată "de azi pe mâine".
"Aici trebuie să pregăteşti comunităţile rurale, toate casele să fie construite poate într-un fel, dacă vedem că acest fenomen se intensifică. Trebuie să îi învăţăm cum să se adăpostească. Dacă în SUA, unde sunt zonele foarte cunoscute cu tornade, oamenii au un beci în care să se adăpostească, la noi, în zonele rurale, acest lucru nu se obişnuieşte. Poate că trebuie ceva făcut în acest sens în viitor. Deci toate aceste lucruri sunt sub analiză. Nu pot să spun că s-a găsit o soluţie. Normal că vor trebui anumite recomandări şi soluţii pentru viitor dacă aceste fenomene continuă să se intensifice", a afirmat Arafat.
Secretarul de stat în MAI a spus că nu pot fi avertizări pentru aceste furtuni, pentru că apar şi dispar foarte rapid, şi a precizat că trebuie găsite mecanisme de alertare mai rapidă a populaţiei.
"Din discuţiile cu colegii de la ANM, este foarte greu să identifici şi să alertezi din timp anumite tipuri de fenomene, cărora ei le spun fenomene de tipul acum, 'aflăm, acum anunţăm', când deja se întâmplă fenomenul. Domeniul detectării aparţine celor de la meteorologie, domeniul alertării aparţine autorităţilor locale şi nouă, să găsim mecanismele prin care să alertăm mai repede. Intrarea (pe piaţă - n.r.) telefoanelor smartphone, intrarea aplicaţiilor - poate că vor permite o alertare mai rapidă a populaţiei dacă apare aşa ceva", a mai spus Arafat.
Potrivit estimărilor Băncii Mondiale, catastrofele naturale cauzate de schimbările climatice şi fenomenele meteo extreme vor afecta 1,3 miliarde de oameni şi active în valoare de 139 mii de miliarde euro până în anul 2050.
Preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară, Mişu Negriţoiu, oficiali ai Ministerului Afacerilor Interne şi reprezentanţi ai companiilor de asigurări din ţară şi străinătate au participat marţi la cea de a XIII-a ediţie a Forumului Internaţional al Riscurilor Catastrofale (ICAR 2016)