Antena 3 CNN Actualitate Aurul românesc ia calea paradisurilor fiscale

Aurul românesc ia calea paradisurilor fiscale

2 minute de citit Publicat la 17:51 19 Iun 2016 Modificat la 17:51 19 Iun 2016
sdfg.png
sursa: wikimedia.org

Adrian Ursu a prezentat la ''Secvențial'' povestea celei de-a doua exploatări ca importanță după cea de la Roșia Montană, cea de la Rovina, județul Hunedoara, care a fost dată, nu cu multă vreme în urmă, de către statul român unei companii.

Cine este compania, cine e în spatele companiei, ce se întâmplă cu acest zăcământ important de aur și cupru, în materialul următor.

Al doilea zăcământ aurifer din România, după Roșia Montană, a intrat în malaxorul global al unui miliardar elvețian controversat. Afacerea e derulată printr-o firmă offshore din Caraibe, dar #PanamaPapers risipește misterul din jurul acesteia.

Firma offshore a obținut anul trecut licența de exploatare minieră la Rovina, județul Hunedoara, iar RISE Project a descoperit acum că magnatul Jean Claude Gandur a fost cel care a înființat-o prin avocații panamezi de la Mossack Fonseca.

Elvețianul s-a îmbogățit tranzacționând resurse naturale prin cele mai vulnerabile zone ale planetei, în țări precum Nigeria, Congo, Gabon, Costa de Fildeș sau Irak, afectate grav de războaie și corupție.

Zăcământul de la Rovina, Hunedoara, se desfășoară pe o suprafață 94 de kilometri pătrați și se află la o distanță de aproximativ 50 km de Roșia Montană.

Geologii estimează că în cele trei perimetre care alcătuiesc exploatarea s-ar găsi o rezervă de aproximativ 180 de tone de aur și 400 de mii de tone de cupru. Ceea ce înseamnă că, în ansamblu, zăcământul Rovina este mai important economic decât cel din vecinătate, explică Ștefan Marincea, fostul șef al Institutului Geologic Român. Diferența dintre cele două proiecte miniere este absolut naturală, ține de compoziția chimică a resursei.

La Rovina se găsește un minereu aur-cupru de tip porphyry copper, adică mai ușor de exploatat prin metoda flotației – o tehnologie care nu presupune cianurare. Proiectul va decapita totuși trei munți în Hunedoara și va genera un iaz de decantare.

La Roșia Montană, în schimb, există minereu de aur-argint, metale mai greu de separat.

Compania offshore care a primit anul trecut licența guvernamentală de exploatare la Rovina se numește Samax România Limited și a fost înregistrată în Insulele Virgine Britanice, în 1999, la solicitarea miliardarului din țara cantoanelor.

Tot în 1999, apăruse legea minelor în România. Era un context favorabil, în premieră după Revoluție, care garanta accesul investitorilor străini la resursele locale și industria de profil. Printre investitori, și elvețianul Jean Claude Gandur: tocmai vânduse o exploatare auriferă în Congo și se orienta către Carpați.

De fapt, offshore-ul deschis atunci de Gandur în Insulele Virgine este ultima verigă dintr-o schemă financiară transfrontalieră care tranzitează Canada și se închide în România. La vedere, proprietarul direct al Samax România Limited este compania deschisă Carpathian Gold Inc., listată pe bursa din Toronto, Canada.

La început, societatea canadiană era controlată de miliardarul elevețian printr-o altă companie de-a lui, asumată dintotdeauna, cu sediul operațional în Londra, dar înregistrată efectiv acum 30 de ani tot în Insulele Virgine Britanice (Addax & Oryx Group). De altfel, aceasta din urmă a achitat taxele anuale pentru offshore-ul Samax Romania Limited în conturile registratarului panamez Mossack Fonseca.

Mai multe detalii, pe riseproject.ro

Dincolo e aceste dezvăluiri, Adrian Ursu a subliniat că o altă mare întrebare este cum se face că în acea zonă, dintre toate perimetrele pe care le-au explorat, cei ce au luat licență de la statul român au descoperit că singura viabilă este mina Barza, cea pe care statul român în 1996, la cererea Băncii Mondiale, a închis-o.

Suboectul a fost comentat de invitații lui Adrian Ursu la Secvenția: europarlamentarul Claudi Țopardel și jurnalistul Adina Anghelescu.

×
x close