Denunţurile trebuie să fie avute în vedere doar în măsura în care pot sta la baza probării unei activităţi infracţionale, a afirmat, vineri, procurorul general al României, Augustin Lazăr.
"Orice denunţ trebuie înţeles ca o modalitate de sesizare a organului judiciar, care trebuie să fie aptă să producă probe în continuare. Simpla afirmaţie nu are nicio valoare şi mai ales trimisă anonim, fără date de identitate, fără nimic", a declarat Lazăr într-un interviu acordat TVR și citat de Agerpres.
El a apreciat, însă, că stabilirea unei limite de timp în care o infracţiune poate fi denunţată ar împiedica aflarea adevărului, întrucât cei care încalcă legea nu vor vorbi câtă vreme încă beneficiază de pe urma faptelor ilegale.
"Corupţia este o convenţie secretă între cei care participă la ea. Când s-a rupt convenţia, fiecare e liber să vorbească. Până când e convenţia secretă şi nimeni nu o rupe, toată lumea are de câştigat. Şi când au de câştigat, nimeni nu vorbeşte nimic. (...) Legea prevede că funcţionarii publici, spre exemplu, sunt obligaţi să denunţe fapte, dar oamenii simt adevăratul impuls atunci când simt că se apropie pericolul de ei, de libertatea lor, nu mai au beneficii", a precizat procurorul general.
În opinia sa, bunurile obţinute ilegal trebuie recuperate inclusiv de la denunţători, însă nu trebuie limitat rolul denunţurilor în aflarea adevărului.
"Bunurile trebuie recuperate, produsul infracţiunii trebuie recuperat, clar. Eu vreau să spun numai că acest instrument juridic nu e brevetat de noi, acesta este importat din sistemele judiciare europene şi el funcţionează de zeci de ani de zile la ei. Nimeni nu a simţit nevoia să-l închidă, până au venit ai noştri cu un proiect de brevet să le închidă gura înapoi denunţătorilor, ceea ce nu ar fi în avantajul înfăptuirii justiţiei", a mai spus Augustin Lazăr.
