Piumal şi Amahinda au 22, respectiv 49 ani, sunt brutari şi au fost angajaţi cu forme legale, prin intermediul unei firme de recrutare, la cea mai mare fabrică de pâine din regiunea Gheorgheni.
Patronii fabricii din Ditrău spun că au vrut să angajeze forţă de muncă locală, atât din Harghita cât şi din alte judeţe, dar nu au avut succes, motiv pentru care s-au decis să caute brutari şi în afara ţării.
Aşa au ajuns să îi aducă în Harghita pe cei doi brutari sri-lankezi, care au învăţat rapid etapele procesului de producţie, sunt serioşi şi apreciaţi.
"Singurul motiv pentru care am adus angajaţi din afara ţării este că nu am găsit pe piaţa locală. Noi am pus anunţuri şi în Harghita şi în afara judeţului, dar nu mai sunt, brutari se găsesc foarte greu (...) Şi ne-am decis că încercăm şi în afara ţării. Mai întâi, anul trecut, am adus un brutar din Ungaria, care este şeful brutarilor, şi acum două săptămâni au ajuns şi angajaţii din SRI-Lanka, printr-o firmă de recrutare. Suntem foarte mulţumiţi de ei, sunt muncitori foarte buni, înţelegători, cinstiţi, serioşi, în două zile au învăţat etapele producţiei, lucrează la fel ca şi ceilalţi angajaţi brutari", a declarat presei Köllő Katalin, directoarea firmei care deţine fabrica.
Aceasta adaugă că în maxim o lună la fabrică vor mai fi angajaţi cinci muncitori străini, patru din Nepal şi unul din Sri Lanka, firma având nevoie de forţă de muncă calificată, întrucât se află în proces de extindere, cu fonduri europene.
Prezenţa muncitorilor străini a stârnit revolta unei părţi a comunităţii din Ditrău.
Proprietara casei în care aceştia stăteau a fost ameninţată, aşa că Piumal şi Amahinda au fost mutaţi la o gazdă din Lăzarea, un sat învecinat, dar şi proprietara casei respective a păţit acelaşi lucru, iar acum li se caută un apartament în Gheorgheni.
"Proprietara locuinţei (unde au locuit cei doi în Ditrău - n. red.) a fost ameninţată, i-am dus în Lăzarea şi acolo a fost ameninţată şi acum îi ducem în Gheorgheni şi sperăm că acolo oamenii vor fi mai deschişi. (...) Pur şi simplu nu înţelegem atitudinea lor, nu înţelegem ce vor să facă, ei cred că sunt migranţi şi nu înţeleg că sunt angajaţi legal, sunt muncitori din afara ţării, nu sunt oameni răi, sunt oameni educaţi. Ei cred că sunt o ameninţare pentru satul lor, dar noi credem că nici într-un caz nu o să se întâmple ceva. Nu ştim cum să procedăm mai departe, dar vrem să continuăm colaborarea cu ei", a mai spus Köllő Katalin.
Ea le-a transmis oamenilor că ar trebui să fie mai înţelegători şi mai buni şi susţine că îşi asumă responsabilitatea pentru faptele celor doi muncitori.
"Aş vrea să le zic oamenilor că nu mai suntem în Evul Mediu. Suntem în 2020 şi cred că ar trebui să fie mai înţelegători şi mai buni. Nici nu înţeleg comportamentul anti-uman de care dau dovadă şi ce au împotriva acestor oameni din Sri Lanka, care sunt la fel ca noi, sunt şi ei oameni. Sunt oameni buni, care vor să trăiască. În Sri Lanka câştigă 60 de dolari, aici la noi salariul minim înseamnă foarte mulţi bani pentru ei şi au venit ca să poată să îşi susţină familia şi ca să nu facă nici un rău celor de aici. Ne asumăm responsabilitatea pentru ei dacă fac ceva rău, dar nu va fi cazul", a conchis Kollo Katalin.
În timp ce directoarea firmei dă interviuri presei, Piumal şi Amahinda muncesc alături de colegii lor, zâmbesc stingher şi nu înţeleg de ce li se acordă atâta atenţie.
Unul dintrei ei este catolic, celălalt budist şi au venit în România să îşi ajute familia, în condiţiile în care salariile din ţara lor sunt foarte mici. Spun că le place România, că oamenii de aici sunt buni şi că se înţeleg bine cu colegii lor, dar evită să răspundă la întrebările legate de faptul că localnicii îi resping şi că nu îi doresc în comună.
Colegii lor de la fabrică le sunt alături şi spun că cei revoltaţi ar trebui să fie înţelegători şi să se gândească la faptul că mulţi localnici din Ditrău lucrează în străinătate, unde sunt acceptaţi şi respectaţi.
"Ca oameni, sunt foarte de treabă, sunt ruşinoşi acum, la început, că sunt veniţi proaspăt, de două săptămâni, dar sunt sociabili, curaţi, îşi văd de treabă, chiar îi apreciez. Cum mergem noi în alte ţări, aşa vin şi ei şi ar trebui să ne bucurăm că, totuşi, ne mai calcă şi alţii, nu o ducem aşa de rău. (...) Nu sunt de acord că localnicii îi resping, pentru că şi eu am lucrat în străinătate, am fost în Germania, dar am fost primit bine, nu s-au făcut discriminări, nu ar trebui să existe aşa ceva, după părerea mea. Că sunt foarte mulţi localnici care lucrează în străinătate şi mă întreb dacă le-ar conveni să îi trimită şi pe ei acasă. Ar trebui să înţeleagă şi să fie de acord cu ei", a spus Mircea Moldovan, un muncitor din Topliţa.
Şi Szabó Ödön, muncitor din Gălăuţaş, consideră că nu e normal ceea ce li se întâmplă celor doi şi că, indiferent de naţionalitatea şi de ţara de unde vin, sunt oameni în căutarea unui loc de muncă, aşa cum mulţi localnici merg să lucreze în străinătate, şi de aceea ar trebui să fie acceptaţi.
O parte a comunităţii din Ditrău, o comună cu aproximativ 5.500 de locuitori, nici nu vrea să audă de prezenţa în comuna lor a unor muncitori străini.
A fost creat un grup pe Facebook, care poartă numele "Migráns mentes ditrot akarunk" (Vrem un Ditrău fără migranţi), în care sunt postate multe mesaje împotriva celor doi, dar şi unele care le iau apărarea acestora, iar miercuri după-amiază a fost anunţat un protest la şedinţa Consiliului Local.
În frunte cu preotul catolic Bírók Károly, circa 200 de localnici s-au strâns în curtea bisericii şi apoi au mers la Primărie, pentru a cere discutarea acestei probleme.
Întrucât chestiunea nu era pe ordinea de zi, iar sala de şedinţe era neîncăpătoare, s-a luat decizia să se ia în discuţie aceste nemulţumiri la o adunare populară, care va avea loc sâmbătă.
Preotul catolic Bíró Károly spune că frica oamenilor îşi are originea într-un conflict vechi, din 1986, dintre localnici şi comunitatea romă, în care un bărbat a fost ucis şi că se tem de venirea unor străini despre care nu ştiu nimic. "Cererea noastră este ca să ne dea înapoi siguranţa în care am trăit până acum, ca să nu ne mai fie frică de ce se va întâmpla. Nu de cei doi ne este frică, ci de faptul că este afectată siguranţa noastră", a spus preotul Bíró Károly.
Cei care au venit să protesteze faţă de prezenţa celor doi sri-lankezi vorbesc însă de temerea că "un val de migraţi" va veni peste ei şi le va impune propria cultură, dând exemple pe care ei le-au văzut la televizor.
"Eu nu sunt supărat pe oamenii ăştia. Doamna Katalin (directoarea firmei-nr) a zis că vrea să aducă muncitorii aici, să aducă o altă cultură, aşa a pronunţat ea. Noi avem cultura noastră aici, în zona noastră, aia secuiască, ungurească, românească, avem cultura noastră, să nu vină cu cultura din Nepal aici. Dacă ascultăm televizorul, în Germania, Franţa sunt oameni care de 100 şi ceva de ani stau acolo, prima dată s-au dus zece, apoi 20, 30 şi acum sunt cartiere unde nu are curaj nici miliţianul să intre, le violează femeile. Cultura aia vrea să aducă aici şi femeile noastre, copiii noştri să nu poată să iasă", susţine Deák Ferenc.
Atunci când i se spune când unul dintre muncitori este catolic, acesta răspunde: "Nu mă interesează. Astăzi vin doi, mâine vin şapte, după aia pentru ei trebuie şcoală, biserică şi după aia? Să rămânem noi aici, secuii, românii, ăştia care suntem aici".
Un alt bărbat spune că localnicii nu sunt supăraţi pe cei doi sri-lankezi, ci se tem de străinii care vin deja în ţările europene şi provoacă multe neplăceri. "Nu am avea nicio obiecţie împotriva celor doi oameni, dar vor aduce din ce în ce mai mulţi şi vedem ce se întâmplă peste tot în Europa. Nu este rasism, dar ne este frică de acţiunile pe care ar putea să le facă, am vrea să prevenim ceea ce se întâmplă prin Europa, că nu o să mai putem lăsa copiii pe afară, o să ajungem că o să fie deranjaţi şi de crucea de pe biserică", spune şi acesta.
Primarul comunei, Puskás Elemér, îndeamnă la calm şi spune că situaţia s-a creat pentru că oamenii au fost instigaţi şi se tem că s-ar putea întâmpla şi în Ditrău evenimente ca în străinătate.
"Oamenii sunt îngrijoraţi de ceea ce văd în mass media, că vin migranţii, cum fac, ce fac cu localnicii şi de aceea a izbucnit această problemă. Sunt nişte oameni, care şi ei sunt muncitori ori în Germania, ori în Vest şi ei au fost cei mai mulţi care i-au instigat pe cei de acasă că 'vin ăştia, vă atacă, vă ia nu ştiu ce' (...) Nu ştiu încă cum putem rezolva, voi vorbi cu şeful brutăriei, cu proprietarii, să rezolvăm această problemă, pentru că e neplăcută şi pentru noi şi pentru comună. În primul rând, aş vrea să ne liniştim, pentru că cu forţa nu facem nimic. Celor care sunt în străinătate le-aş spune să vină acasă, pentru că aici sunt locuri de muncă. Bineînţeles, aici nu primesc mii de euro salariu, dar şi cu 500-600 Euro pe lună putem lucra, putem trăi în această comună frumoasă", a spus primarul comunei.
După ce au discutat cu primarul, localnicii s-au îndreptat spre biserică şi şi-au exprimat speranţa că problema lor va fi discutată şi rezolvată sâmbătă, în cadrul adunării populare, la care sunt invitaţi şi proprietarii fabricii de pâine.
