Rezultate LOTO 6/49, Loto 5/40 și Joker de joi, 21 noiembrie. Numerele extrase și premiile puse în joc
Publicat acum 9 ore si 37 minute
Salamul italian, iaurtul grecesc sau ciocolată cu lapte din Alpi - sunt doar câteva dintre produsele care de anul viitor îşi vor schimba etichetele. Parctic, cei care sugereză prin denumire, că produsul lor provine dintr-o anumită ţară, trebuie să treacă pe etichetă şi orginea materiilor prime. Prin noul regulament, Comisia Europenă urmăreşte că oamenii să nu mai poate fi induşi în eroare de reclame înşelătoare.
Astfel, procesatorii care vând spre exemplu salam sârbesc, dacă vor să îşi păstreze denumirea, trebuie să treacă pe etichetă locul de provenineţa al ingredinetului principal. Acum însă la raft, consumatorul nu prea ştie ce cumpără. De multe, ori ambalajul nu este tradus, ori dacă există și varianta în limba română poate fi citită doar cu lupa.
Procesatorii din industria alimentară vor trebui să fie mai atenţi la cum îşi denumesc produsele, dar şi ce trec pe etichete. Dacă denumirea produsului indică că alimentul provine dintr-o anumită ţară, atunci vor fi obligaţi să treacă pe etichete şi sursa materiei prime. Asta pentru că omul să nu se trezească că şi-a cumpărat salam italian, făcut din carne românească.
Noul regulament european vrea să aducă mai multă claritate şi transparenţă în rândul consumatorului. Mai ales că mulţi producători se promoveză folosind o strategie de marketing înşelătoare, ce poate induce uşor clientul în eroare. Unii folosesc inclusiv denumiri inventate pentru regiuni sau alte zone geografice care nu reprezintă informații pertinente.
Noua lege nu se referă şi la produsele înregistrate pe sisteme de calitate europeană sau produsele tradiţionale. Spre exemplu, Salamul de Sibiu recunoscut și protejat în Uniunea Europeană poate fi fabricat în continuare cu carne de import.
Schimbări de etichetare, dar și de conținut urmează și în 2021, când Comsia Europeana va limita conţinutul de acizi grași trans, adică conținutul de grăsimi obţinute în mod chimic. Aceștia se găsesc în alimentele prăjite, ciocolata, croissante și alte produse care folosesc grăsimi parțial hidrogenate.
