"Nu poți să incriminezi carnea roșie și preparatele din carne ca fiind responsabile de cancer. Cancerul apare din concurența mai multor factori printre care și cei alimentari. Dacă vorbim strict de carne, un consum zilnic de cantități excesive de carne sau de produse din carne poate produce cancer și când spun excesiv mă refer la două kilograme de salam picant pe care îl mănânci în fiecare zi timp îndelungat. Condimentele picante pot determina iritații ale tubului digestiv și împreună cu alte cauze pot să provoace și cancer. Potențialul cancerigen al unui preparat poate fi pus pe seama unei cărni care este tratată cu diverse substanțe chimice și care trece de controlul sanitar-veterinar sau a unui preparat care nu a respectat rețeta, cum a fost cazul fructelor venite din Turcia contaminate cu pesticide. Însă, repet, nu putem pune strict în spinarea cărnii roșii și a preparatelor din carne această problemă, pentru că organismul uman își ia proteina cea mai valoroasă în primul rând din carne, din lapte și abia după aceea din legume și fructe. Cancerul are cauze multiple printre care și alimentația poate fi o cauză", a explicat Vladimir Mănăstireanu, fost președinte al Autorității Sanitar-Veterinare, de profesie medic veterinar.
Directorul executiv al ARC vine cu aceste precizări în urma raportului publicat luni de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), potrivit căruia consumul de carne procesată poate provoca apariția unor forme de cancer ale sistemului digestiv, în timp ce consumul de carne roșie este o cauză probabilă a îmbolnăvirilor oncologice.
Mănăstireanu a arătat, în context, că industria de preparate din carne din România nu mai folosește în exces aditivi și stabilizatori pentru aceste produse, toate ingredientele folosite fiind filtrate și aprobate de Comisia Europeană, iar procesatorii se orientează tot mai mult către gustul produselor tradiționale românești.
"Industria de preparate din carne din România, cel puțin în ultimii 10 ani, nu mai folosește în exces aditivi și stabilizatori, ci folosește doar ingredientele aprobate de Uniunea Europeană, iar produsele conțin foarte multă carne și conservanți naturali. Nu știu care este cauza apariției acestui studiu, dar dacă ne uităm în istorie mai multe alimente au fost declarate dăunătoare și potențial cancerigene, respectiv cartoful, pâinea chiar și legumele și fructele, la un moment dat. Industria românească a devenit foarte responsabilă în ultimul timp tocmai pentru că există orientarea consumului către produse tradiționale. Ori dacă ne uităm la un produs tradițional, făcut în casă, o tobă de exemplu, mai mult de o săptămână, cel mult două, nu poți să o păstrezi pentru că se strică", a adăugat directorul executiv al ARC.
Potrivit Reuters, raportul publicat luni de OMS poate reaprinde dezbaterile cu privire la presupusele merite ale dietelor alimentare bazate pe carne.
Agenția Internațională pentru Studii Oncologice (International Agency for Research on Cancer - IARC), parte a OMS, a plasat carnea procesată, așa cum este cea folosită în crenvurști sau în șuncă în grupul 1 de risc, alături de tutun, azbest și gazele de eșapament rezultate de la motoarele diesel.
"Pentru o persoană, riscul de îmbolnăvire de cancer colorectal din cauza consumului de carne procesată rămâne redus din punct de vedere statistic, însă acest risc crește odată cu cantitatea de astfel de carne consumată", a explicat dr. Kurt Straif, conducătorul Programului de monografii derulat în cadrul IARC.
Carnea roșie, categorie în care este inclusă carnea de vită, miel/oaie/berbec și porc, a fost introdusă în grupa de risc 2, fiind clasificată drept "carcinogen probabil". Pe această listă se mai află substanțe precum glifosatul, un erbicid cancerigen.
Clasificarea cărnii roșii în grupa 2 de risc oncologic reflectă existența unor "dovezi limitate" că poate provoca afecțiuni oncologice.
În cadrul acestui raport IARC a identificat în special legăturile dintre consumul acestor tipuri de carne și cancerul colorectal, dar au fost observate și asocieri cu cancerele de prostată și pancreas.
