Apă cu rația, în peste 600 de localități din România. Seceta prelungită a secat fântâni în 12 județe

Alimentarea cu apă este asigurată cu restricţii în 628 de localităţi, respectiv în 349 localităţi cu sisteme centralizate şi 279 de localităţi fără sisteme centralizate, conform datelor publicate luni de Agenția Națională Apele Române.

"În prezent, 349 de localităţi care dispun de sisteme centralizate (din care 6 oraşe/municipii Dorohoi, Novaci, Iaşi, Paşcani, Hârlău şi Solca) sunt afectate de deficitul rezervei de apă, alimentarea cu apă fiind asigurată cu dificultate, cu restricţii/intermitent în anumite intervale orare.

Cele mai multe localităţi afectate sunt în judeţele: Botoşani - 101 localităţi, Iaşi - 94 localităţi, Vrancea - 36 localităţi, Gorj - 28 localităţi, Bacău - 16 localităţi, Neamţ - 12 localităţi, Mehedinţi şi Argeş- 8 localităţi, Vaslui - 10 localităţi, Galaţi şi Giurgiu - 6 localităţi, Dâmboviţa şi Braşov - 5 localităţi, Hunedoara - 4 localităţi, Suceava şi Olt - 3 localităţi, Teleorman - 2 localităţi, Dolj şi Caraş-Severin - 1 localitate.

În prezent, 279 de localităţi care nu dispun de sisteme centralizate de alimentare cu apă, ci doar de surse individuale, sunt afectate de seceta prelungită, având fântâni secate (amplasate pe domeniul public al statului şi privat), localităţi din judeţele Botoşani, Vaslui, Neamţ, Bacău, Suceava, Iaşi, Galaţi, Olt, Prahova, Vrancea, Mehedinţi şi Gorj.

Cele mai afectate localităţi sunt în judeţele: Botoşani -154 localităţi din care şi Municipiul Dorohoi, Vaslui - 60 localităţi, Neamţ - 24 localităţi, Bacău - 18 localităţi, Iaşi - 7 localităţi, Galaţi - 5 localităţi, Olt şi Prahova - 3 localităţi, Suceava - 2 localităţi, Mehedinţi, Vrancea şi Gorj - 1 localitate", se menţionează în comunicatul postat de ANAR pe reţeaua de socializare.

Sectoarele Dunării aferente a 49 de localităţi se află în faza de atenţionare-avertizare

Potrivit sursei citate, sectoarele Dunării aferente a 49 de localităţi se află în faza de atenţionare-avertizare, iar coeficientul de umplere în cele 40 de lacuri de acumulare este în prezent de 76,75% şi volumul de 3,352 miliarde metri cubi, fapt ce asigură necesarul de apă brută pentru beneficiari din sursa de apă de suprafaţă în regim centralizat.

"Estimăm că pentru sfârşitul lunii august, coeficientul de umplere va fi de circa 75%. Monitorizăm permanent exploatarea resurselor de apă şi asigurăm satisfacerea cerinţelor de apă. Urmărim aplicarea prevederilor Planului de restricţii şi folosire a apei în perioade deficitare", subliniază specialiştii ANAR.

Astfel, sectoare pe râurile interioare, respectiv pe râul Jiu (judeţul Gorj), pe râul Ialomiţa (judeţul Ialomiţa) şi pe râul Buzău (judeţul Buzău, inclusiv acumularea Siriu) se află în faza de atenţionare-avertizare pentru folosinţele industrie, irigaţii şi populaţie.

Sectoare de pe fluviul Dunărea şi braţele acestuia (Măcin, Borcea, Chilia, Tulcea şi Sulina), aferente a 49 localităţi, se află în faza de atenţionare-avertizare, şi anume: fluviul Dunărea - pe sectorul Brăila - Galaţi, pe sectoarele aferente a două localităţi (judeţul Brăila), pe sectorul Vadu Oii - Brăila, sectoare aferente a şapte localităţi (judeţul Brăila), pe sectorul Chiciu - Vadu Oii (amonte Chiciu), sectoare aferente a cinci localităţi riverane (judeţul Călăraşi), pe sectorul Chiciu - Cernavodă - Hârşova, sectoare aferente a opt localităţi riverane (judeţul Constanţa), pe sectorul Dunăre - Galaţi, sectoare aferente a trei localităţi (judeţul Tulcea) pentru folosinţele populaţiei, irigaţii, industrie, piscicultură; Braţul Borcea - pe sectorul Chiciu - Vadu Oii, pe sectoarele aferente a nouă localităţi riverane (judeţele Călăraşi şi Ialomiţa) pentru folosinţele irigaţii şi industrie; Braţul Măcin - sectoare aferente a 10 localităţi riverane (o localitate în judeţul Brăila, nouă localităţi în judeţul Tulcea), se află în faza de atenţionare-avertizare pentru folosinţele populaţiei, irigaţii, industrie, piscicultură; Braţul Chilia - Sectorul Dunăre - Braţ Chilia, sectoare aferente a 4 localităţi riverane (judeţul Tulcea) pentru folosinţele populaţiei, irigaţii, piscicultură; braţele Dunării - Tulcea şi Sulina - Sectorul Dunăre - Braţ Sulina, sectoare aferente a şase localităţi riverane (judeţul Tulcea) pentru folosinţele populaţiei, irigaţii, industrie, piscicultură.

De asemenea, patru sectoare pe râurile interioare, respectiv pe râul Bistra (judeţul Bihor), pe râul Olt (judeţul Braşov) se află in treapta 1 de restricţii pentru folosinţele irigaţii, piscicultură, industrie, patru sectoare, respectiv râul Barcău (judeţul Bihor), pârâul Belinul Mare şi pârâul Vadasz (judeţul Covasna) se află în treapta 2 de restricţii pentru folosinţa populaţiei, piscicultură şi irigaţii, 13 sectoare pe râurile interioare, respectiv râul Buzău (judeţul Brăila), pe râurile Homorodul Mare, Fişag (judeţul Harghita), pârâurile Belinul Mare, Belinul Mic, Aita, Debren, Saciova, Mărcuşa, Canalul Morii (judeţul Covasna), se află in treapta 3 de restricţii pentru folosinţele populaţiei, irigaţii, piscicultură şi industrie.

Totodată, acumularea Dopca din judeţul Braşov se află în treapta 2 de restricţii pentru folosinţa populaţiei şi acumulările Pârcovaci, Hălceni din judeţul Iaşi, Acumularea Cal Alb din judeţul Botoşani şi Acumularile Mănjeşti şi Puşcaşi din judeţul Vaslui se află în treapta 3 de restricţii pentru folosinţele populaţiei, industrie, irigaţii şi piscicultură.

Din cele 120 de secţiuni de monitorizare a secetei hidrologice, la 35 de secţiuni s-au înregistrat debite sub debitul minim necesar pentru satisfacerea cerinţelor sub aspect cantitativ: spaţiul hidrografic Prut - Bârlad - 11 secţiuni (staţia hidrometrică Oancea, staţia hidrometrică Ungheni, staţia hidrometrică Rădăuţi Prut - râul Prut, staţia hidrometrică Tecuci, staţie hidrometrică Vaslui, staţie hidrometrică Bârlad - râul Bârlad, staţia hidrometrică Ştefăneşti - râul Başeu, staţia hidrometrică Todireni - râul Jijia, staţia hidrometrică Şipote - râul Miletin, staţia hidrometrică Podu Iloaiei, staţie hidrometrică Holboca - râul Bahlui); spaţiul hidrografic Buzău - Ialomiţa - 10 secţiuni (staţia hidrometrică Câmpina, staţia hidrometrică Prahova, staţia hidrometrică Buşteni - râul Prahova, staţia hidrometrică Moroeni, staţia hidrometrică Siliştea Snagovului, staţia hidrometrică Târgovişte, staţia hidrometrică Slobozia, staţia hidrometrică Coşereni - râul Ialomiţa, staţia hidrometrică Cioranii de Jos - râul Cricovul Sărat, staţia hidrometrică Teşila - râul Doftana); spaţiul hidrografic Olt - 5 secţiuni (staţia hidrometrică Cornet, staţia hidrometrică Hoghiz, staţia hidrometrică Feldioara - râul Olt, staţia hidrometrică Nistoreşti - râul Olteţ, staţia hidrometrică Reci - Râul Negru); spaţiul hidrografic Argeş - Vedea - 4 secţiuni (staţia hidrometrică Malu cu Flori - râul Dâmboviţa influenţat de orarul de funcţionare al CHE Clăbucet, staţia hidrometrică Căpăţâneni - râul Argeş, staţia hidrometrică Crovu - râul Glavacioc, staţia hidrometrică Poenari - râul Sabar); spaţiul hidrografic Crişuri - 4 secţiuni (sh Nuşfalău, staţia hidrometrică Marca - râul Barcău, staţia hidrometrică Blăjeni - râul Crişul Alb, staţia hidrometrică Vadu Crişului - râul Crişul Repede); spaţiul hidrografic Siret - 1 secţiune (staţia hidrometrică Brodina - râul Suceava); spaţiul hidrografic Banat - 1 secţiune (staţia hidrometrică Sadova - râul Timiş); spaţiul hidrografic Jiu - 1 secţiune (staţia hidrometrică Rovinari - râul Jiu); spaţiul hidrografic Mureş - 1 secţiune (staţia hidrometrică Petreştii de Jos - râul Hăşdate); spaţiul hidrografic Someş - Tisa - 1 secţiune (staţia hidrometrică Baia Sprie - râul Săsar); spaţiul hidrografic Olt - 1 secţiune (staţia hidrometrică Cornet - râul Olt).

"La această dată, pentru centrala nucleară Cernavodă nu sunt probleme privind alimentarea cu apă. Nivelul la mira de la staţia hidrometrică Cernavodă este de - 0,71 metri şi până la aplicarea treptei I de restricţii există o diferenţă de nivel de 90 centimetri", precizează specialiştii ANAR. 

Mircea Fechet: Nu avem probleme cu rezervele de apă ale României

Acumulările hidrotehnice sunt în prezent pline într-un procent de aproximativ 77%, astfel că nu sunt probleme în România în ceea ce priveşte rezervele de apă, doar izolat înregistrându-se astfel de cazuri, a dat asigurări, luni, ministrul Mediului, Mircea Fechet. 

"Nu avem probleme în ceea ce priveşte rezervele de apă ale Romaniei. Astăzi, acumulările hidrotehnice sunt pline într-un procent care e în jur de 77%. Asta înseamnă că singurele probleme cu alimentarea cu apă potabilă sunt unele izolate şi în niciun caz nu vorbim de o problemă sistemică", a declarat ministrul într-o conferinţă de presă pe care a susţinut-o la finalul vizitei sale în judeţul Dolj.

Fechet a precizat, totodată, că din punctul său de vedere soluţia pentru combaterea deşertificării, un fenomen cu care se confruntă Oltenia, ar fi înfiinţarea de noi păduri. 

"Întâmplător, am început vizita de lucru cu o pepinieră în comuna Cârcea, unde am văzut cum se produc milioane de puieţi de diferite specii în fiecare an, pentru că în ceea ce priveşte deşertificarea, un alt fenomen grav cu care se confruntă această regiune, înfiinţarea de noi păduri este singura metodă prin care putem opri acest fenomen şi este singura soluţie prin care putem salva ceea ce se mai poate încă salva", a adăugat ministrul. 

Mircea Fechet s-a aflat, luni, într-o vizită prin judeţul Dolj, prilejuită de deschiderea la Craiova a unui centru RetruRO SGR, cel de-al şaselea din ţară la momentul actual.