Ele au continuat inclusiv după ce fostul premier Victor Ponta a demisionat miercuri, relevând astfel profunda nemulţumire socială faţă de o ordine politică adesea coruptă care a condus ţara de la tranziţia de la dictatura comunistă la democraţie, în urmă cu un sfert de secol, scrie Alison Mutler.
Analistul politic Cristian Pârvulescu a declarat că incendiul de la clubul de noapte s-a dovedit a fi "ultima picătură", din cauza sentimentului răspândit "că oricare dintre noi am fi putut fi acolo".
"Oamenii simt nevoia de schimbare, de feţe noi. Avem aceleaşi feţe de 25 de ani, iar acest lucru a condus la această revoltă, având în vedere că există o reală lipsă de competiţie", a declarat Pârvulescu, decanul Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) din Bucureşti.
Procurori anticorupţie duri, conduşi de Laura Codruţa Kovesi, au intensificat o campanie anticorupţie în ultimii doi ani, obţinând un număr-record de 1.051 de condamnări în 2014, de la 743 cu un an înainte, iar anul acesta se aşteaptă ca numărul să crească. Printre cei condamnaţi începând din ianuarie 2014 se află un fost premier, şapte foşti miniştri, un fost vicepremier, patru parlamentari şi un eurodeputat, 39 de primari, 25 de magistraţi şi doi magnaţi din lumea afacerilor.
Toate partidele importante din Parlamentul României au fost afectate de anchete de corupţie şi condamnări - de la Partidul Social Democrat (PSD, la putere) şi partenerul său de coaliţie Uniunea Naţională pentru Progresul României (UNPR) şi până la Partidul Liberal (PNL, opoziţie) - ceea ce a condus la credinţa că politicienii intră în politică pentru a se îmbogăţi. Însă, deoarece numeroşi parlamentari critică această campanie anticorupţie, soluţiile nu sunt clare, iar vechea gardă pare să nu predea uşor puterea şi să renunţe la modul în care face politică.
Situaţia "este atât de fluidă în acest moment, vechea gardă este atât de îndărăcinată, iar protestatarii nu constituie un grup unic care să ştie cum vrea să arate viitorul - altfel decât că vrea ca sistemul actual să dispară", a declarat într-un interviu pentru AP Daniel Brett, un expert în România şi profesor la Open University. "În acest moment toată lumea vrea să scape de vechiul sistem, dar nimeni nu ştie cu ce să-l înlocuiască sau cum să-l înlocuiască", a adăugat el.
Democraţie de faţadă
În afară de corupţie, protestatarii - care au ieşit pe stradă în capitală şi în alte oraşe în ultimele zile - i-au condamnat pe politicieni pentru faptul că sunt aroganţi şi desprinşi de problemele oamenilor obişnuiţi.
Aproximativ două mii de persoane au blocat sâmbătă seara Piaţa Universităţii, locul tradiţional al protestelor antiguvernamentale în România.
"Vrem schimbare de la cei care ne conduc, vrem să ne respecte, să fie mai puţină corupţie", a declarat Octavian Rachita, un grafician în vârstă de 30 de ani care a protestat în ultimele cinci zile. El ţinea un banner pe care se putea citi "Noi trebuie să fim schimbarea pe care vrem să o vedem".
Arhitecta Aniela Ban, în vârstă tot de 30 de ani, a declarat că ea vrea "să se simtă mai în siguranţă".
"Ceea ce s-a întâmplat a fost din cauza corupţiei. Avem nevoie de un sistem medical şi de educaţie mai bun şi de o presă care nu distorsionează evenimentele", a spus ea.
Protestele par că i-au prins pe lideri cu garda jos.
Au fost "un şoc pentru politicieni. Nu s-au aşteptat", a declarat Pârvulescu. "Aceste proteste sunt despre democratizarea României. Oamenii vor mai multă democraţie. Democraţia noastră este o faţadă, este praf în ochi", a adăugat el.
Protestatarii şi-au îndreptat furia şi către bogata şi puternica Biserică Ortodoxă Română (BOR), pe care o acuză că a eşuat să răspundă efuziunii doliului naţional după incendiu. Presiunea ca statul să reducă privilegiile financiare ale bisericii a început deja să crească.
"Vrem spitale, nu catedrale!" a fost unul dintre sloganurile pe care protestatarii le-au strigat săptămâna trecută.
Proteste ciclice
Proteste au loc în mod ciclic în România, începând cu revolta anticomunistă din 1989, prin care fostul dictator Nicolae Ceauşescu a fost îndepărtat de la putere şi executat, şi în care au fost ucise peste 1.300 de persoane.
Ponta a venit la putere în mai 2012, la două luni după proteste de stradă majore, promiţând schimbarea, dar între timp i-a înfuriat pe români prin renegarea promisiunilor de reformă. El a refuzat să demisioneze după ce a fost acuzat, în iunie 2012, că şi-a plagiat teza de doctorat în 2003, şi a refuzat din nou să demisioneze după ce procurorii au anunţat, în iunie 2015 că-l anchetează pentru evaziune fiscală, spălare de bani şi conflict de interese în legătură cu activitatea sa ca avocat în perioada 2007-2008. El neagă orice fapte reprobabile.
Procurorii l-au anchetat, de asemenea, pe fostul ministru al Finanţelor lui Ponta, Darius Vâlcov, care este acuzat că a luat două milioane de euro mită pe când era primarul Slatinei. Procurorii afirmă că Vâlcov, care a demisionat în martie 2015, a ascuns tablouri de Picaso şi Renoir şi trei kilograme de aur în seiful unui prieten.
Preşedintele Klaus Iohannis, fostul primar al Sibiului şi un etnic german care l-a învins în mod surprinzător pe Ponta în alegerile prezidenţiale din noiembrie 2014, a venit la putere tot în urma unei revolte spontane. Acea mişcare de protest a fost declanşată de expatriaţi români care s-au adunat în capitale europene şi nu numai pentru a protesta faţă de reglementări care le îngreunau votul în acest scrutin naţional.
El a fost un jucător-cheie săptămâna aceasta, anunţând un premier interimar şi întâlnindu-se cu grupuri civice, vineri, la consultări pe tema schimbărilor sociale dorite de protestatari.
"România vrea o nouă abordare şi un nou mod de a face politică", declara Iohannis vineri.
