Informaticieni, ingineri de telecomunicaţii, tehnicieni auto, acestea sunt numai câteva dintre oportunităţile de angajare pe care străinii le pot găsi în Ungaria, ţară aflată în căutare de specialişti din exterior ca urmare a deficitului de forţă de muncă în unele domenii.
Însă nu orice străin se poate califica pentru obţinerea unui astfel de post. Guvernul de la Budapesta, care a vorbit despre existenţa a peste 50.000 de posturi libere în sectorul privat, doreşte ca persoanele ce le vor ocupa să împărtăşească valorile culturale ale ungurilor, adică, de exemplu, să nu fie refugiaţi ori imigranţi care nu sunt creştini, se menţionează într-un reportaj al cotidianului spaniol El Pais, citat de Agerpres.
Este un efort în plus pentru a păstra omogenitatea societăţii ungare, idee pe care de exemplu Dorottya F., manager al unei societăţi care prestează servicii de curăţenie pentru companii, o împărtăşeşte deplin. 'De ce să angajăm persoane diferite de noi, despre care nu ştim de unde vin, cu care nu avem nimic în comun şi nu ne putem înţelege ?', se întreabă femeia în vârstă de 51 de ani, a cărei companie de asemenea are nevoie de forţă de muncă, dar a rezolvat această problemă angajând şase lucrătoare provenite din rândul minorităţii maghiare din România şi încă trei din Ucraina.
Admiterea Ungariei în Uniunea Europeană, în anul 2004, a fost urmată de o emigraţie masivă a maghiarilor către statele vest-europene, fapt care a creat un important deficit de forţă de muncă în Ungaria, situaţie agravată în ultimii ani. Începând din anul 2010, între 350.000 şi 500.000 de unguri, majoritatea tineri, şi-au părăsit ţara pentru a căuta în Occident oportunităţi profesionale care să le ofere un venit superior celui din Ungaria.
Ministrul ungar al economiei, Mihaly Varga, a recunoscut recent public problema lipsei forţei de muncă, dar a insistat că trebuie acceptaţi la angajare numai străini care prezintă trăsături comune 'culturale şi istorice' cu populaţia maghiară.
Acesta este mesajul constant al guvernului de la Budapesta, care subliniază că trebuie păstrate 'identitatea' şi 'valorile creştine' ale Ungariei, ţară care a respins cotele obligatorii de refugiaţi ale Uniunii Europene.
Acest exemplu ilustrează modul în care străinii sunt percepuţi în Ungaria, o ţară care nu este obişnuită cu imigraţia, numai 1,2% din populaţia ei fiind originară din alte ţări şi numai 0,6% provine din afara UE, unul dintre cele mai reduse procente din blocul comunitar. Pe de altă parte, Ungaria este puţin atractivă pentru lucrătorii străini din cauza salariilor reduse, salariul mediu net pe economie fiind aici de 580 de euro.
