O analiză New York Times arată că fraţii sunt recruţii ideali pentru grupările teroriste. Se pot radicaliza reciproc şi se ajută în organizarea şi ducerea la bun sfârşit a atentatelor.
Potrivit unui studiu recent, aproximativ 30 la sută dintre membrii grupărilor teroriste sunt rude. Tocmai de aceea, monitorizarea lor este extrem de dificilă, spun reprezentanţii serviciilor secrete.
De exemplu, fraţii al-Shehri s-au aflat printre cei 19 terorişti care au participat la atentatele de la 11 septembrie 2001. Se pare că amândoi au dispărut cu câteva luni înainte de atacuri şi au stat unul lângă altul în avionul care a lovit turnul de nord.
În cazul atacurilor din Boston, Tamerlan Ţarnaev a fost cel care l-a convins pe Djokar, fratele său mai mic, să îl ajute la comiterea atentatului. Şi în atacul de la Charlie Hebdo, fraţii Kouachi au ucis 12 persoane.
Tocmai pentru că locuiesc în aceeaşi casă, ei comunică mai uşor fără să folosească telefoane mobile. În alte cazuri, legătura strânsă dintre fraţi reprezintă o asigurare că unul dintre membrii celulei teroriste nu va trăda misiunea.
