''Când urmează o decizie importantă: oamenii așteaptă cu înfrigurare. Pensionarii așteaptă cu înfrigurare decizia în privința măririi pensiilor. Ziarul Financiar: "Bancherii de pe Wall Street așteaptă cu înfrigurare bonusurile de sfârșit de an". Tot în Ziarul Financiar: "Producătorii de ulei așteapta cu înfrigurare estimările privind producția de floarea-soarelui
. Chiar așa toată lumea așteaptă cu înfrigurare? Mai folosiți "înfrigurare" în afara acestor situații? Eu nu prea și mi se pare tocit și aici. Emoție, nerăbdare, teamă, entuziasm, îngrijorare, sunt o mulțime de nuanțe în această înfrigurare și poate ar trebui să le folosim.
Un om afectat de o situație a povestit totul, desigur, cu lacrimi in ochi. Nu plângând, ci cu lacrimi in ochi. Sigur că imaginea este mai puternică, dar și această formula s-a banalizat, după părerea mea.
Dacă cineva a lovit puternic pe altcineva, l-a bătut sau l-a lovit... cu bestialitate. De foarte multe ori apare această completare și uneori nu mai e nevoie în context, descrierea unei agresiuni e foarte grăitoare și fără el. Uneori apare cu sălbăticie. Sigur că anumite acte de cruzime pot fi descrise exact așa, dar cu bestialitate vine cu tuse groase și se repetă mereu când e vorba despre un conflict cu loviri.
Ei când e șoc si groază, dar nu chiar la cote maxime, este de fapt mirare, uimire. Dar rar spunem: oamenii au fost uimiți să afle asta, oamenii s-au mirat când au aflat. Nu, spunem: Nu mică le-a fost mirarea când au aflat asta. E un tipar destul de vechi în presă, și în scris, și în discursul rostit. Care nu e rău în sine, dar l-am tot auzit, plus că are o notă de familiaritate, de relaxare, care uneori e ca nuca în perete într-o exprimare care până în acel punct fusese foarte liniara, neutră.
Cam atat pentru azi din ograda noastră. Aștept, desigur, completarile dumneavoastră, sunt convinsă că mai aveți o mulțime de exemple de la televizor sau din presa scrisă. Ei, le aștept cu înfrigurare'', a spus Ana Iorga.
