Cum a reușit Georgescu să-l întreacă pe Simion. Becali: Au același electorat, amândoi aleargă toată ziua pe Tik Tok
Publicat acum 3 ore si 58 minute
Cip-ul este pasiv şi poate fi activat doar de la distanţa de 10 centimetri
Mihail Rapcea, reprezentantul federaţiei Coaliţia împotriva Statului Poliţienesc, o grupare de ONG-uri care militează, printre altele, pentru eliminarea cipurilor electronice din documentele de identitate a susţinut în toate manifestaţiile care au avut loc până acum şi spune pentru Antena3.ro că "actele de identitate cu cip reprezintă cel mai perfecţionat sistem de urmărire şi control al persoanei umane, permanent şi indiferent de locul în care se află".
Horaţiu Judea, comisar-şef la Serviciul Tehnic din cadrul Centrului Unic de Personalizare a paşapoartelor electronice explică însă pentru Antena3.ro că "atunci când Organizaţia Aviaţiei Civile Internaţionale a elaborat standardele privind paşapoartele şi vizele şi când au definit cip-urile, a precizat că cip-ul este pasiv şi nu poate fi activat decât de la distanţa de 10 centimetri, în prezenţa unui câmp electromagnetic".
Colegul său, Gabriel Pandele, comisar-şef la Serviciul de Control al Calităţii paşapoartelor electronice din cadrul Direcţiei Generale de Paşapoarte adaugă că "nu orice emiţător poate să activeze cip-ul, decât cel de la poliţia de frontieră, care citeşte zona citibilă optică din josul filei informatizate, unde se află un cod. Cum te poate urmări cineva de la distanţă sau din satelit ?".
Specialiştii în paşapoarte electronice întăresc pentru Antena3.ro ideea că din moment ce cip-ul este pasiv, acesta nu are sursă de alimentare şi deci persoana care are un paşaport electronic nu poate fi urmărită. De asemenea, ei adaugă pentru Antena3.ro că paşaportul biometric poate fi citit doar atunci când o persoană trece de poliţia de frontieră şi doar în momentul în care documentul este deschis.
Datele din paşaport nu au voie să părăsească teritoriul ţării
Rapcea spune pentru Antena3.ro că toate datele privind persoana vor fi înscrise permanent în calculatoarele Consorţiului Informaţional Internaţional, în America, Anglia sau Bruxelles. De asemenea, el susţine că "România este prima ţară din UE, cu acest regim al actelor de identitate".
Judea, specialist în paşapoarte electronice, explică pentru Antena3.ro că în întâlnirile pe care le-a avut la nivel de stat în diferite ţări nu a auzit de existenţa acestui consorţiu şi că datele din paşaport, aceleaşi ca şi în paşapoartele de până în prezent, adică tipul paşaportului, ţara, numele şi prenumele persoanei, cetăţenia şi codul numeric personal (CNP) ale acesteia, numărul paşaportului, sexul, datele eliberării şi ale expirării, precum şi semnătura titularului, sunt stocate în baza de date a Direcţiei Generale de Paşapoarte.
"Conform unui protocol de stat, datele persoanei nu pot să părăsească teritoriul ţării. România este penultimul stat al Uniunii Europene, care introduce paşapoartele electronice, în afară de Bulgaria şi al doilea stat care a introdus amprenta persoanei în paşaport, după Germania", explică Judea pentru Antena3.ro.
Tot el spune că datele cu caracter personal sunt mai bine reglementate de tratatele internaţionale decât legile din România şi intră în categoria informaţiilor secrete de stat.
Amprentele din paşaport nu sunt la fel cu cele pe care le ia poliţia
Reprezentantul Coaliţiei împotriva Statului Poliţienesc mai susţine că imaginea facială şi amprentele sunt stocate pe un microcip de tip RFID (Radio Frequency Identification, identificare prin unde radio ? n.r.) şi că cipul va conţine, pe lângă datele personale, informaţii privind starea de sănătate a posesorului paşaportului sau amenzi.
Specialiştii în paşapoarte biometrice detaliază pentru Antena3.ro că amprentele sunt înregistrate în document, ca, prin câteva puncte de digitizare, să poată fi recunoscută o persoană şi distinsă de o alta. De asemenea, imaginea facială este sub forma unei fotografii digitale, în care elementele importante sunt lumina în care stă persoana şi poziţionarea acesteia şi care este realizată cu un aparat de fotografiat digital, fără echipamente suplimentare sau performante.
"Amprentele care sunt luate persoanei pentru paşaport diferă de cele din baza de date a poliţiei. La poliţie, degetul se rulează, iar pentru paşaportul biometric, ele sunt luate printr-o simplă apăsare de deget", explică Gabriel Pandele, comisar-şef în cadrul Serviciului de Paşapoarte Electronice, pentru Antena3.ro.
Colegul său, Horaţiu Judea, tot din cadrul Direcţiei Generale de Paşapoarte, adaugă că niciun paşaport electronic nu permite scrierea altor informaţii, în afară de cele specificate în normele internaţionale din domeniu, respectiv cele care apar pe foaia paşaportului, dar că în plus apar amprentele.
Experţii mai spun că informaţiile care apar pe fila informatizată, împreună cu fotografia, trebuie să corespundă cu informaţiile din interiorul cip-ului. De asemenea, în cip fotografia se regăseşte de patru ori şi se confruntă ce se află pe paşaport cu ce este înscris în cip, tocmai ca acest tip de paşaport să nu poată fi fraudat.
Cum nu poţi falsifica paşaportul biometric ?
Mihail Rapcea, reprezentantul federaţiei Coaliţia împotriva Statului Poliţienesc e de părere că paşapoartele biometrice sunt mai uşor de falsificat decât cele clasice. Experţii de la Direcţia Generală de Paşapoarte susţin însă contrariul.
Paşaportul electronic cuprinde o filă informatizată, care cuprinde şi cip-ul, urmată de restul foilor de paşaport, dar care sunt şi ele securizate cu mai multe elemente de siguranţă, pentru a nu putea fi fraudate.
"Fila propriu-zisă care conţine cip-ul are în interior opt straturi de policarbonat foarte subţire, iar scrisul care se vede la suprafaţa foii, adică datele de identificare ale persoanei şi codul din josul filei, este de fapt înscris pe al doilea sau al treilea strat de policarbonat. Cipul are dimensiuni milimetrice şi este conţinut în fila informatizată, iar codul care se află în partea de jos a foii, format dintr-un şir de numere, reprezintă zona citibilă optic, care cuprinde informaţiile referitoare la datele personale scrise vizibil pe filă", explică Pandele pentru Antena3.ro.
El adaugă că fila informatizată cuprinde la suprafaţă cel puţin 25 de elemente de siguranţă, iar restul foilor paşaportului cuprinde sute de elemente, printre care şi versuri din poeziile unor cunoscuţi poeţi români ca Eminescu, Alecsandri, Coşbuc sau Crainic.
De asemenea, datele o dată înregistrate pe cip nu pot fi modificate, pentru că respectivul cip are memorie read-only, pe care se permite scrierea o singură dată a unor informaţii. Mai mult, dacă cineva ar intenţiona să falsifice un astfel de paşaport, prin schimbarea unui element din interiorul lui, nu ar putea, pentru că ar însemna să îl schimbe cu totul, din cauza foliilor de policarbonat, elementelor de siguranţă şi a cip-lui cu memorie read-only, după cum mai spun specialiştii în paşapoarte biometrice pentru Antena3.ro.
"Elementele de securitate ale acestor paşapoarte nu se cumpără de la colţul străzii, sunt special făcute, iar firmele din Anglia sau Franţa, care se ocupă cu aşa ceva, colaborează cu statele sau chiar între ele, pentru a se completa în realizarea elementelor de securizare a paşapoartelor sau a altor tipuri de documente, cum ar fi cardurile bancare", spune Judea pentru Antena3.ro.
Astfel, pe copertele paşaportului se vede cu ajutorul razelor ultraviolete (UV) înscrisul "ROU", în stil arhaic. Pe prima copertă interioară se văd fibre în galben şi albastru şi desenul stilizat al Arcului de Triumf, dar şi înscrisul România, în albastru. La mijlocul paşaportului, firul cu care sunt cusute foile se vede la lumină naturală în trei culori, respectiv roşu, galben şi albastru, iar în raze UV reacţionează în verde fosforescent. Apoi, pe fiecare filă se vede un fel de bulină, în interiorul căreia se poate observa în UV numele paginii respective, iar pe verticală ROU, codul ţării noastre.
"Pe fiecare filă a paşaportului, cu excepţia celei care conţine cip, apare câte un poet român, în partea de sus a paginii, iar dedesubt, numele unei poezii din opera sa, ale cărei versuri se regăsesc în microtext împrejurul desenului de fond de pe filă", mai explică Gabriel Pandele pentru Antena3.ro.
Există codul 666 în noile paşapoarte?
Specialiştii în paşapoartele electronice spun pentru Antena3.ro că acestea nu cuprind nici un cod sau un număr ascuns de tipul 666, care este considerat numărul diavolului de către reprezentanţii ong-urilor şi nu numai.
"Ideea numărului 666 probabil că provine de la codul de bare folosit în scopuri comerciale şi poate oamenii au mers pe ideea că tehnologia cip-ului a înlocuit-o pe cea a codului diverselor produse. Insă ideea introducerii cip-ului de tip RFID este aceea de a putea verifica datele persoanei mai rapid şi de a le confrunta cu cele înscrise pe paşaport, astfel încât să se evite falsificarea documentului", detaliază Judea pentru Antena3.ro.
El adaugă că cip-ul a mai fost introdus pentru că Statele Unite ale Americii au propus României că vor scoate vizele pentru SUA, dacă statul nostru introduce aceste cip-uri în paşapoarte.
Reprezentantul ong-ului care luptă împotriva introducerii cip-urilor în paşapoarte se referă şi la introducerea unor astfel de tehnologii şi în permisele auto sau în cărţile de identitate. Specialiştii în paşapoarte biometrice susţin însă că în România nu există cip-uri inserate în permisele auto sau în alte documente şi că de exemplu, portughezii au un singur card cu cip, care înglobează cinci documente, printre care asigurările medicale şi sociale, permisul auto şi cartea de identitate.
De asemenea, ong-urile au mai comparat cip-ul din paşapoarte cu serviciul unic de urgenţă 112, care permite localizarea persoanei cu ajutorul telefonului mobil, însă Horaţiu Judea de la Direcţia Generală de Paşapoarte motivează că din moment ce cip-ul nu are o sursă de alimentare, ca telefonul mobil, el nu poate fi depistat sau localizat, iar distanţa de 10 centimetri se referă strict la cititorul de la punctele de frontieră, când paşaportul este deschis, în niciun caz când se află în buzunarul persoanei.
In prezent, proiectul noilor paşapoarte a fost adoptat tacit de către Senat, iar acum se află în discuţie la Camera Deputaţilor, cu prevederea ca cetăţenii României să poată alege între un paşaport electronic şi unul temporar, fără cip. Preţul unui paşaport biometric este de 234 de lei plus 32 de lei, taxa consulară, are o valabilitate de cinci ani şi se eliberează în 20 de zile. Paşaportul temporar, considerat de urgenţă, costă 44,2 lei la care se adaugă 32 de lei taxa consulară, este valabil şase luni, dar există posibilitatea ca după ce va fi adoptat de către Camera Deputaţilor perioada să crească până la un an, după cum spun experţii pentru Antena3.ro şi se eliberează în două ore.
Paula Safta, Antena3.ro
