Potrivit anchetatorilor, medicii şi farmaciştii din cadrul aceleiaşi reţele farmaceutice, Dona, au fraudat bugetul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) prin compensarea frauduloasă a unor reţete false. Se estimează un prejudiciu de aproximativ 1,6 milioane de lei.
Procurorii au audiat peste 5.000 de persoane în dosar şi au descoperit că au fost eliberate peste 4.000 de reţete false.
O reţea bine pusă la punct funcţiona de ani de zile. Medicul prescria reţete pe numele unor pacienţi care nu solicitaseră tratament, iar farmacistul înainta reţetele către Casa de Asigurări de Sănătate. În acest mod, ambii ieşeau câştigaţi.
Medicii acuzaţi că falsificau reţete prescriau tratamente pe numele unor pacienţi care nu fuseseră consultaţi, apoi le trimiteau unor farmacişti din cadrul aceleiaşi reţele farmaceutice, în baza unor înţelegeri, care falsificau semnăturile beneficiarilor şi le decontau la CNAS, banii fiind spălaţi prin introducerea într-un circuit comercial licit.
Farmacia realiza astfel un profit, întrucât primea de la Casa de Asigurări de Sănătate valoarea decontată a medicamentelor, fără ca acestea să iasă fizic din stoc.
Totodată, farmaciştii implicaţi obţineau un profit personal deoarece, crescând în mod artificial vânzările, obţineau prime în plus faţă de salariu, susţin procurorii.
La rândul lor, medicii primeau, de regulă la sfârşitul fiecărei luni, sume de bani sau bunuri în valoare de 3%, uneori până la 5%, din valoarea totală a reţetelor false eliberate.
