Fosta şefă a DIICOT Alina Bica a pus la cale un plan minuţios pentru a-l ajuta pe Ovidiu Tender şi a îngreuna tragerea la răspundere penală a acestuia în dosarul RAFO - Carom, se arată în motivarea deciziei prin care Bica a fost condamnată în noiembrie 2016 de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la 4 ani închisoare pentru favorizarea făptuitorului.
În motivarea deciziei se arată că, în anul 2013, omul de afaceri Ovidiu Tender i-a cerut sprijinul Alinei Bica pentru a obţine o condamnare cu suspendare în dosarul RAFO - Carom, aflat pe rolul Tribunalului Bucureşti. Sprijinul a fost cerut prin intermediul lui Ionuţ Mihăilescu, fost ofiţer de poliţie judiciară şi consilier al fostului şef DIICOT, care între timp fusese angajat la compania Prospecţiuni SA, deţinută de Tender.
Astfel, în iunie 2013, imediat după ce a fost numită şefă a DIICOT, Alina Bica l-a chemat pe Gheorghe Rădescu, procurorul care se ocupa în instanţă de dosarul lui Tender, şi l-a întrebat care este stadiul judecării la Tribunalul Bucureşti. Procurorul i-a spus că, dacă dosarul se va judeca până la 1 februarie 2014, când intra în vigoare noul Cod penal, atunci exista o probabilitate ridicată ca Tender să primească 15 ani închisoare. În continuare, Bica i-a solicitat Silviei Ştefănescu, şef al Serviciului judiciar din DIICOT, să întocmească o situaţie a dosarelor aflate în instanţe şi numele procurorilor care participă la şedinţele de judecată, sub pretextul realizării unei normări şi echilibrări a activităţii acestora.
După această discuţie, la nivelul Serviciului judiciar, a fost supusă dezbaterii modalitatea de calcul a termenului de prescripţie specială a răspunderii penale în cauzele aflate pe rolul instanţei sau al DIICOT, opinia Alinei Bica fiind că legea penală mai favorabilă trebuie identificată pe instituţii autonome, însă acest punct de vedere nu a fost îmbrăţişat şi de Gheorghe Rădescu.
În august 2013, Bica a decis ca Gheorghe Rădescu să nu se mai ocupe de dosarul lui Tender, fiind înlocuit cu procurorul Claudia Curelaru. Rădescu a refuzat însă şi s-a prezentat în septembrie 2013 în sala de judecată. Imediat, a fost chemat de Alina Bica. Ea i-a spus să înceteze orice implicare în dosarul lui Tender, el fiind apoi mutat la altă structură din DIICOT.
Claudia Curelaru, procurorul care se ocupa de dosarul lui Tender, a fost chemată de şefa DIICOT, care i-a solicitat să ceară în instanţă o pedeapsă cu suspendare pentru Tender, motivând că prejudiciul poate fi recuperat, acesta a avut un comportament social corect, o parte din infracţiuni s-au prescris, iar procesul durează de peste 8 ani. Mai mult, Bica le-a pus pe Claudia Curelaru şi Silvia Ştefănescu să semneze un proces verbal în care s-a consemnat că sunt de acord să pună la tribunal concluzii în sensul aplicării unei pedepse cu suspendare pentru Tender.
Claudia Curelaru şi Silvia Ştefănescu nu s-au conformat şi nu au depus în instanţă acel referat, iar Bica le-a anunţat ulterior că nu mai era interesată de subiect, fiind preocupată de scandalul mediatic în care era implicată, după ce în presă au apărut fotografii cu ea şi Elena Udrea la Paris.
Pe 20 noiembrie 2014, Alina Bica era reţinută de DNA pentru fapte de corupţie, iar în decembrie 2014, Ovidiu Tender era condamnat de Tribunalul Bucureşti la 11 ani şi patru luni închisoare în dosarul RAFO - Carom.
"Înalta Curte reţine că mijloacele de probă administrate dovedesc existenţa unui plan minuţios pus la cale de inculpată şi declanşat încă de la numirea acesteia la conducerea structurii de parchet specializată, în vederea îngreunării tragerii la răspundere penală a lui Tender", se arată în motivarea dată de instanţa supremă.
Magistraţii susţin că Bica a solicitat întocmirea unor date statistice în vederea reorganizării DIICOT, ca un pretext pentru îndepărtarea procurorului Gheorghe Rădescu din dosarul în care era judecat Tender, magistrat care nu putea fi controlat de ea.
"Odată aflat punctul de vedere al procurorului de şedinţă cu privire la dosarul Tender - Carom, inculpata, realizând că nu-şi poate pune în aplicare planul de a-l ajuta pe Tender, aşa cum se înţeleseseră în prealabil, a conceput o strategie care, sub aparenţa necesităţii reorganizării unităţii de parchet pe care o coordona, să-i permită schimbarea acestuia cu un alt procuror care, oricât de bine pregătit profesional ar fi fost, nu avea posibilitatea obiectivă, dată fiind complexitatea şi vechimea cauzei, dar şi stadiul procedurii, să ajungă să cunoască speţa la fel ca Rădescu Gheorghe, aspect care, conjugat cu faptul că şi judecătorul ce asigura compunerea completului de judecată era nou, ar fi condus la temporizarea judecăţii după data de 1 februarie 2014, când intra în vigoare noua legislaţie penală, care reglementa pedepse mai mici pentru infracţiunile de care era acuzat Tender, cu incidenţă asupra prescrierii răspunderii penale în condiţiile aplicării legii mai favorabile pe instituţii autonome, aşa cum rezultă şi din declaraţiile procurorilor Curelaru Claudia Ionela şi Rădescu Gheorghe Mirel, potrivit cărora s-ar fi împlinit termenul de prescripţie specială pentru toate faptele, excepţie făcând cea de spălare de bani", se mai arată în motivare.
Judecătorii susţin că singurul dosar în care procurorul de şedinţă a fost înlocuit cu un alt coleg din cadrul DIICOT a fost cel privindu-l pe Ovidiu Tender.
"Eforturile inculpatei de a impune, la nivelul DIICOT, teza instituţiilor autonome au rămas fără efect în ceea ce priveşte situaţia lui Tender Ovidiu, ca urmare a tranşării de către Curtea Constituţională, la data de 6 mai 2014, a modului de identificare şi aplicare a legii mai favorabile, care exclude combinarea dispoziţiilor din legi succesive, astfel încât, pentru a reuşi să îl favorizeze pe Tender, aşa cum stabilise în prealabil cu acesta, a realizat că singura opţiune era aceea de a obţine o soluţie de condamnare la o pedeapsă a cărei executare să fie suspendată", mai spun magistraţii, care adaugă faptul că planul conceput de Alina Bica "a fost gândit în cele mai mici detalii pentru a-i asigura reuşita".
Pe de altă parte, judecătorii susţin că nu are relevanţă declaraţia dată de Alina Bica, conform căreia Florian Coldea i-ar fi cerut să intervină pentru a obţine o condamnare cu suspendare pentru Tender.
"Susţinerile inculpatei - chiar dacă ar fi reale - potrivit cărora solicitarea unei condamnări cu suspendarea executării pedepsei pentru Tender Ovidiu a fost determinată de intervenţia prim-adjunctului Serviciului Român de Informaţii, pe care a pretins că nu îl putea refuza, întrucât activitatea DIICOT ar fi avut de suferit în lipsa informaţiilor ce erau furnizate de instituţia menţionată, nu au nicio relevanţă din punct de vedere juridic şi, ca atare, nu o pot exonera de răspundere penală, întrucât Bica Alina nu era în relaţii de subordonare faţă de acesta şi mai mult, în condiţiile legii, procurorii sunt independenţi în luarea măsurilor şi adoptarea soluţiilor dispuse", afirmă instanţa.
În motivare se mai arată că "gravitatea acţiunilor întreprinse de către inculpata Bica Alina Mihaela, materializate în acte de ajutorare a unei persoane trimise în judecată pentru infracţiuni care prezintă un grad ridicat de pericol social atât generic, cât şi concret, prin impunerea unei anumite atitudini procurorului de şedinţă, în vederea obţinerii unei soluţii favorabile pentru acuzat, precedată de măsuri administrative de natură a-i facilita atingerea scopului urmărit, este una sporită, având în vedere implicaţiile asupra actului de justiţie în general, punând sub semnul întrebării însăşi finalitatea acestuia, respectiv credibilitatea şi corectitudinea sistemului judiciar''.
''Implicaţiile asupra sistemului judiciar sunt cu atât mai periculoase cu cât inculpata a acţionat în calitate de procuror şef DIICOT, profitând de ascendentul şi autoritatea pe care o avea asupra procurorilor din subordine, inclusiv prin pervertirea principiului constituţional al controlului ierarhic superior care guvernează activitatea Ministerului Public", se mai spune în motivare.
Judecătorii adaugă faptul că, un alt element care reclamă aplicarea unei pedepse aspre în cazul Alinei Bica, este faptul că ea este cea care a efectuat ancheta penală în cauza Tender - Carom, fiind chiar semnatara rechizitoriului.
