”Întotdeauna trebuie să urmărești o tendință pe termen mai lung, ca să afirmi acest lucru, și cred că un interval de două săptămâni este o perioadă rezonabilă ca să pot să constat că discutăm despre o creștere susținută.
Sunt suficiente elemente încât să credem că în perioada următoare va crește numărul de cazuri, dar, de aici și până la a discuta, în acest moment, despre valul al treilea, este distanță destul de lungă.
Importantă nu este această creștere, ci amplitudinea creșterii, pentru că sistemul de sănătate publică a fost pus la încercare atunci când în România erau în jur de 10.000 și secțiile ATI se blocaseră, 1.300 de locuri era capacitatea efectivă de tratament a pacienților, iar numărul de decese știți bine că a înregistrat mai bine de 200 în mai multe zile.
Sper să nu ajungem într-un mediu asemănător. Este scenariul cel mai prost care ar putea să se întâmple și lucrul ăsta depinde foarte mult de viteza și profesionalismul cu care se mișcă autoritățile, pe de-o parte și modul în care reușesc să transmită cetățenilor necesitatea continuării măsurilor de protecție individuale și colective”, povestește medicul Alexandru Rafila.
Modul de gestionare a fost influențat politic
Acesta a vorbit și despre cele mai mari greșeli pe care le-au făcut guvernanții în toată această perioadă.
”Au fost două paliere care puteau fi abordate mult mai bine, în primul rând zona de sănătate publică, pentru că noi nu am reușit să ajungem la o performanță a testării încât să putem să identificăm rapid toate persoanele infectate, sau marea lor majoritate, anchetele epidemiologice au fost făcute foarte târziu. Pe mine m-a contactat cineva de la DSP după nu mai puțin de 11 zile de la confirmarea infecției. Deci e clar că aceste anchete epidemiologice au lipsit în multe cazuri, ceea ce a dus la un număr mult mai mare de cazuri decât cel care putea să se înregistreze în România. Asta a fost o problemă.
A doua problemă care se manifestă, din păcate, și în momentul de față, este cea legată de comunicare. Grupul de Comunicare Strategică, în loc să ofere informații, să fie transparent, să găsească acele căi prin care să facă credibilă activitatea autorităților, a dat informații extrem de seci, de multe ori contradictorii, iar modul în care a fost gestionat, din punct de vedere epidemiologic, a fost de multe ori influențat politic. Ceea ce iar e o greșeală majoră.
Gândiți-vă că, anul trecut, din dorința de a scădea incidența cumulată și de a putea să organizeze alegerile, au scos focarele din calcul, acum se reintroduc. Adică găsim tot felul de artificii”, a conluzionat Alexandru Rafila.
