"Aş vrea să clarific, înainte de toate, că în măsura în care azotul o să ajungă în apa Dubării şi va ajunge,pentru că mai devreme sau mai târziu, mia aceea de tone se va dizolva în apă, însă e bine să ştim că apa este monitorizată în timp real atât la faţa locului şi în aval de locul accidentuui, cât şi pe secţiunea românească a Dunării şi la acest moment nu avem nicio modificare, din informaţiile pe care partea sârbă le-a pus la dispoziţie, faţă de evaluările normale.
Probabil că ne ajută şi debitul crescut al Dunării. Avem un debit de 9.000 de m³/s astăzi, la intrarea în ţară, faţă de 4.900 cât aveam de obicei în luna ianuarie, însă temperatura scăzută a apei şi acest debit mai mare decât cel normal reprezintă două lucruri care ne ajută puţin în acest context", a spus Mircea Fechet, miistrul Mediului, în direct la Antena 3 CNN.
O barjă încărcată cu 1000 de tone de azot s-a scufundat în Dunăre, după ce a lovit un pod la graniţa dintre Serbia şi Croaţia
Ministerul sârb al Mediului a declarat că barja care s-a scufundat la aproximativ 40 de minute după miezul nopții transporta 1.000 de tone de îngrășământ azotat, adăugând că Agenția pentru Protecția Mediului monitorizează situația de pe Dunăre.
Autoritățile din Croaţia au închis podul și un punct de trecere a frontierei cu Serbia, în timp ce au demarat o anchetă şi cercetează daunele la unul dintre pilonii podului care a fost lovit de navă. Nu au fost raportate răniți în urma accidentului, notează AP.
Nava înregistrată în Germania a pornit din Austria către un port sârbesc de pe Dunăre, la nord de capitala Serbiei, Belgrad.
"Scufundarea unei barje cu 1.000 de tone de îngrășăminte va avea cu siguranță un impact negativ asupra florei și faunei fluviale și, indirect, asupra noastră", a declarat expertul de mediu Dusan Blagojevic pentru televiziunea N1.
Utilizarea excesivă și ineficientă a îngrășămintelor ar putea dăuna producției agricole și ar putea duce la poluarea atmosferică.
