Incident grav în Timișoara. Un bărbat a aruncat o petardă în cabina unui vatman
Publicat acum 12 ore si 44 minute
Vot uninominal pentru primari şi preşedinţii consiliilor judeţene
Legea votului uninominal, adoptată în plenul Camerei Deputaţilor la începutul lunii martie, presupune - în principal - ca fiecare senator, deputat şi preşedinte de consiliu judeţean să fie ales prin vot direct, şi nu de pe listele de partid, ca până acum. Aşadar, preşedinţii consiliilor judeţene vor fi aleşi de către cetăţeni, şi nu de către consilierii judeţeni - ca până acum. Este necesar un singur tur de scrutin, astfel încât candidatul care a obţinut cele mai multe sufragii va deveni preşedinte. Sistemul a fost acceptat de Guvern la presiunile PSD, care a ameninţat cu moţiune de cenzură în cazul în care nu ar fi fost aplicat la alegerile de duminică. Prin introducerea sistemului de vot uninominal miza creşte foarte mult, iar lupta electorală a fost mai acerbă.
Partidele, alături de candidaţi, sunt nevoite să mobilizeze puternic electoratul. De cealaltă parte, alegătorul are două opţiuni: să rămână fidel convingerilor, susţinând candidatul / partidul favorit, chiar dacă acesta nu are şanse, sau preferă un candidat cu şanse reale de câştig. Mai mult, unele partide pot decide la rândul lor să susţină candidatul altui partid. Ca atare, factori precum votul fragmentat între partide sau rata participării pot produce surprize, propulsând câştigători surpriză.
În mod tradiţional, primarii sunt aleşi ca şi până acum, în sistem uninominal. Consiliile locale şi cele judeţene vor fi alese pe circumscripţii electorale, pe baza scrutinului de listă, potrivit principiului reprezentării proporţionale. Vicepreşedinţii consiliilor judeţene, precum şi viceprimarii, vor fi stabiliţi prin vot indirect de către consiliile judeţene, respectiv consiliile locale. Guvernul a introdus o restricţie care interzice candidaturile duble pentru funcţia de primar şi pentru cea de preşedinte de consiliu judeţean.
Sunt disponibile 3000 de posturi de primar şi aproximativ 40.000 de posturi de consilier local, la care se adaugă şi posturile de preşedinte de consiliu judeţean. Pe lângă candidaţii independenţi, se întrec duminică 54 de formaţiuni politice, atât partide, cât şi alianţe.
Preşedintele consiliului judeţean
Consiliul judeţean este o autoritate deliberativă a administraţiei publice locale, care coordonează activitatea consiliilor comunale şi orăşeneşti, în vederea serviciilor publice de interes judeţean. Puterile unui şef de consiliu se întind de la asigurarea respectării prevederilor Constituţiei până la protecţia copilului. Iată-le cele mai importante:
* conduce şedinţele consiliului judeţean;
* coordonează şi controlează activitatea instituţiilor şi serviciilor publice de sub autoritatea CJ;
* exercită funcţia de ordonator de credite şi întocmeşte bugetul propriu al judeţului;
* propune consiliului spre aprobare organigrama, statul de funcţii, numărul de personal al aparatului propriu de specialitate;
* propune consiliului numirea şi eliberarea din funcţie, în condiţiile legii, a conducătorilor instituţiilor publice şi serviciilor publice de sub autoritatea acestora.
Corelate cu poziţia politică şi cu atribuţiile de coordonare a activităţii consiliilor locale, aceste mijloace îi conferă puterea de a controla dezvoltarea judeţului, impulsionând zone în moduri diferite. În ce priveşte raporturile dintre şeful şi membrii consiliilor, votul uninominal le poate complica, dacă aceştia au apartenenţe politice diferite.
Cu patru zile înainte de scrutin, Guvernul a adoptat o nouă ordonanţă de urgenţă privind localele. Se prevede ca validarea primarilor să aibă loc în camera de consiliu a tribunalului în faţa preşedintelui acestei instanţe, în decurs de 20 de zile de la data alegerilor. În două zile de la validare, preşedintele consiliului depune jurământul în faţa preşedintelui tribunalului. În trei zile de la depunere, şeful va convoca şedinţa de constituirea a consiliului. Dacă nu se pot reuni trei şedinţe consecutive, preşedintele poate invalida consilierii absenţi, să numească supleanţi sau, dacă nici aceştia nu există, să dispună noi alegeri.
Legea votului uninominal a fost completată zilele acestea şi prin specificaţii privind colegiile uninominale care, în Bucureşti, nu trebuie să depăşească limita teritorială a sectoarelor. În cadrul unei circumscripţii electorale (judeţ sau sector), delimitarea se face în funcţie de numărul locuitorilor, astfel încât să nu permită o diferenţă mai mare de 30% între colegiul cu cel mai mare număr de locuitori şi cel cu cel mai mic număr de locuitori.
Noutăţi electorale
Merită menţionat, în primul rând, faptul că viitorii primari vor gestiona aproape 20 de miliarde de euro, bani veniţi de la Bruxelles pentru proiecte de îmbunătăţire a calităţii vieţii oamenilor şi a infrastructurii. În plus, au fost acceptate în premieră candidaturile preoţilor la consiliile locale. Aceştia au nevoie însă de acordul superiorilor ierarhici din zona respectivă, cu condiţia să participe la alegeri ca independenţi.
De asemenea, la alegerile locale de anul acesta pot candida şi vota, pentru prima dată, şi cetăţenii UE cu reşedinţa în România. Ei sunt înscrişi pe listele electorale complementare, care au caracter permanent şi cuprind toţi cetăţenii Uniunii Europene cu drept de vot aflaţi în evidenţele Oficiului Român pentru Imigrări şi domiciliul sau reşedinţa în localitatea pentru care se întocmeşte lista. Listele sunt întocmite şi actualizate anual de către primar, împreună cu formaţiunile teritoriale ale Oficiului Român pentru Imigrări. Cetăţenii UE îşi pot exercita dreptul de vot pe baza documentelor de identitate emise de autorităţile din statul membru de origine (paşaport, carte de indentitate), dar şi pe baza documentelor eliberate de autorităţile române (permis de şedere temporară, permis de şedere permanentă sau carte de rezidenţă permanentă).
Campanie electorală la puterea web
Difuzarea de materiale electorale în presa scrisă, audio şi tv se încheie cu 48 de ore înainte de ziua alegerilor. În schimb, materialele publicate online sunt libere să circule în continuare. Rolul lor nu este însă întotdeauna de susţinere. Dimpotrivă, mediul virtual a făcut posibilă înfierarea puternică a greşelilor penibile de campanie. Trăsnite, ingenioase sau de-a dreptul scandaloase, materialele electorale controversate nu pot trece neobservate şi, mai mult ca sigur, unii pe asta au şi mizat. Graficieni creativi au zugrăvit chipul şi asemănarea candidaţilor, de pildă, într-un poster leit operei lui Da Vinci, Cina cea de Taină. Un primar credincios pentru Arad, alături de ucenicii consilieri.
În două spoturi publicitare, un posibil viitor primar se foloseşte de imaginea unui băieţel care, plictisit de cada de acasă, îşi doreşte o piscină. Prin analogie ?să facem Baia Mare?, alături de un nou primar destoinic. Un alt candidat independent ?le-o face? adversarilor, dar numai cu prezervativ. Se întâmplă la Bistriţa, unde un astfel de afiş prezintă acest mijloc de contracepţie pe un deget ridicat. În cele din urmă, la Năvodari, un potenţial edil şi-a tatuat numele şi mesajul electoral pe coajă de ou. Desigur, deasupra termenului de garanţie.
Procedura de atribuire a mandatelor
Alegerile pentru consilieri, primari şi preşedinţii consiliilor judeţene sunt valabile indiferent de numărul participanţilor la vot. Pentru repartizarea mandatelor de consilier, biroul electoral de circumscripţie stabileşte pragul electoral al circumscripţiei, adică 5% din numărul total al voturilor valabil exprimate în circumscripţia respectivă. Pentru alianţele politice sau electorale, se adaugă 2%. Pentru alianţele cu cel puţin trei membri, pragul electoral este de 8%.
Mandatele se repartizează ţinând cont numai de partidele, alianţele politice, alianţele electorale şi candidaţii independenţi care au întrunit pragul electoral. Repartizarea mandatelor de consilier se face după cum urmează:
Etapa I. Biroul electoral de circumscripţie stabileşte numărul de mandate ce revin fiecărei liste de candidaţi, precum şi candidaţilor independenţi, pe baza coeficientului electoral, determinat prin împărţirea numărului total de voturi valabil exprimate pentru toate listele şi candidaţii independenţi care au întrunit pragul electoral la numărul total al mandatelor de consilier din circumscripţia respectivă. Biroul repartizează fiecărei liste atâtea mandate de câte ori coeficientul electoral se include în numărul total al voturilor valabil exprimate pentru lista respectivă. Este declarat ales candidatul independent care a obţinut un număr de voturi cel puţin egal cu coeficientul electoral.
Etapa II. Biroul repartizează mandatele neatribuite, pe baza unui tabel cuprinzând partidele politice şi alianţele care au întrunit pragul electoral, în ordinea descrescătoare a numărului de voturi neutilizate. Mandatele neatribuite se repartizează partidelor politice şi alianţelor în ordinea înscrierii acestora în tabel, câte unul pentru fiecare partid politic, alianţă politică şi alianţă electorală. În cazul în care rămân mandate nerepartizate, operaţiunea se repetă până la epuizarea acestora.
Dacă nici una dintre organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alta decât cea maghiară, nu a obţinut cel puţin un mandat, se atribuie un mandat de consilier organizaţiei care a întrunit pragul electoral şi a obţinut cel mai mare număr de voturi valabil exprimate dintre toate aceste organizaţii. Atribuirea mandatelor se face de către biroul electoral de circumscripţie în ordinea înscrierii candidaţilor pe listă şi începe cu lista de candidaţi pentru care au fost exprimate cele mai multe voturi.
Pentru funcţia de primar, centralizarea voturilor se face de către biroul electoral de circumscripţie, fiind declarat primar candidatul care a întrunit majoritatea voturilor valabil exprimate. Dacă niciunul dintre candidaţi nu a obţinut majoritatea voturilor valabil exprimate, se organizează un al doilea tur de scrutin. Acesta se organizează şi în caz de balotaj între mai mulţi candidaţi la funcţia de primar.
Scrutinul în RON
Aproape 70 de milioane RON au fost alocaţi de Guvern pentru organizarea alegerilor în cele 17.000 de secţii de votare. Din suma totală, circa jumătate este suportată din bugetele consiliilor locale.
Ella Moroiu, Antena3.ro
