„Pe de-o parte, Administrația Națională de Meteorologie comunică mult mai eficient în ceea ce privește furtunile severe, discomfortul termic, dar, pe de altă parte, asistăm și la o intensificare a acestor fenomene. O să vă dau un exemplu doar legat de disconfortul termic – de curând am realizat un studiu cu colegii mei de la departamentul în care lucrez și ne-am uitat să vedem ce s-a schimbat în ce privește stresul la care este supus organismul uman, stresul termic, care poate să fie la căldură sau poate să fie la frig.
Ne-am uitat în special la stresul termic la căldură. Deci, valurile acestea, disconfortul termic pe care îl simțim acum în București. Ce-am văzut, începând din 1979 până în 2019, este că numărul de ore de-a lungul anului, cu stres termic a crescut foarte mult. În special în București, uitându-ne la toate orașele mari din Europa. Și nu numai că acest stres termic a crescut ca număr de ore, dar aceste ore tind să fie una după alta.
Ce înseamnă stresul termic – sunt o serie de indici care țin de fiziologia organismului și de condițiile meteorologice și toți acești factori sunt îmbinați sau combinați într-un singur indice care e, de fapt, o valoare a temperaturii dar care nu are o semnificație, să vă dau un exemplu – 35 de grade pentru acest indice nu înseamnă că sunt 35 de grade afară ci ceea ce resimte organismul. În momentul în care avem stres termic pentru organism, organismul nu mai face față prin a ajunge la un echilibru termic natural. Și atunci este supus unui stres termic la care, uneori, nu poate face față”, a explicat meteorologul Bogdan Antonescu, la Digi24.