Cutremur în România, luni seară. Ce magnitudine a avut
Publicat acum 46 minute
După 11 septembrie, autorul atentatelor ? organizaţia Al Qaeda ? a cunoscut o celebritate macabră care dăinuie şi astăzi. În acelaşi timp, au fixat un precedent sinistru şi irepetabil. Statele Unite au ridicat ziduri virtuale de nepătruns, normele de securitate au atins culmi nebănuite. Rezultatul: în teritoriu nu au mai avut loc acte teroriste majore de şapte ani. Posibilele tentative ale Al Qaeda au fost deturnate şi reduse la tăcere. Pusă în dificultate, organizaţia şi-a mutat aria de operaţiuni pe vechiul continent, unde beneficia de sprijinul teroriştilor ?amatori? din cadrul unor comunităţi musulmane respectabile. Datorită unor asemenea amatori imprudenţi, la Kent, în Marea Britanie, a putut fi prevenit un atac: unul dintre atentatori a uitat reţeta de dozaj a amestecului exploziv şi a cerut informaţii prin mail?
Discursul lui Osama
Liderul istoric al organizaţiei revine câteodată în atenţie cu câte un material filmat în care îşi declamă ideile măreţe în lupta pentru supremaţia globală, anti-americană, anti-ghiauri şamd. Anul trecut însă, chiar şi el a făcut oarece schimbări în discurs, utilizând termeni precum ?presiunea ratei dobânzilor?, ?ipoteci?, ?capitalism? sau ?încălzire globală?. Responsabil pentru această nouă strategie ar fi ?ofiţerul PR? Adam Gadahn (zis Azzam Americanul), californian convertit la Islam, pasionat de heavy metal şi primul american acuzat de trădare după 50 de ani. Pe numele său adevărat Adam Pearlman, este bănuit că ar fi agent Mossad, iar înainte de convertire dădea impresia unui sionist înflăcărat care agresa şi jignea musulmanii. El este aşadar cel care a creat noul rol de luptător antiglobalizare pentru bin Laden şi mai mult decât atât: a intervenit în look-ul teroristului. În ultimele înregistrări, acesta are părul mai negru şi barba mai deasă, motiv pentru care a stârnit comentarii hilare.
Membrii Al Qaeda
Armata mai recentă a organizaţiei pare a fi formată din musulmani europeni de a doua sau a treia generaţie, pe lângă înverşunaţii convertiţi. Înregistrări video postate pe internet arată însă că Al Qaeda se foloseşte şi de copii, pe care îi antrenează în tabere speciale pentru Jihad. Astfel, copii irakieni, cu vîrste între 10 şi 15 ani, sunt instruiţi în utilizarea armelor de foc şi în comiterea de răpiri. O ştire difuzată în februarie vorbea chiar despre două femei cu sindrom Down trimise la moarte ca atentatoare sinucigaşe.
Teatrele de operaţiuni din Irak şi Afganistan
Metodele folosite de structurile teroriste din Irak au evoluat, în special de la încheierea conflictului militar din mai 2003. Astfel, atât teroriştii, cât şi insurgenţii, dispun de arme uşoare, aruncătoare de grenade, arme de artilerie şi infanterie în atentatele împotriva forţelor coaliţiei. Cele mai frecvente sunt atacurile cu mortiere, folosite în atentate. Ar mai fi dispozitivele explozive improvizate şi maşini-capcană statice sau în mişcare. Din 2005, răpirile şi execuţiile de jurnalişti, diplomaţi sau funcţionari publici au devenit o practică curentă. În timp, presiunea a devenit uriaşă: în timp ce familiile răpiţilor imploră autorităţile să negocieze cu teroriştii, guvernele se feresc să facă vreo concesie, pentru a nu crea precedente periculoase. Au existat totuşi state dispuse la negocieri. Este cazul statului Filipine, care şi-a retras trupele din Irak pentru a obţine eliberarea unui ostatic.
Din păcate însă, cele mai dese victime ale răpirilor sunt irakieni obişnuiţi, iar autorii sunt bandiţi oarecare, în căutarea unui câştig rapid. Totuşi, pe măsură ce se ?antrenează? mai mult, aceşti bandiţi la drumul mare încep să răpească şi străini, pe care îi ?vând? mai departe grupărilor teroriste precum Al Qaeda. Tot irakienii de rând sunt cei loviţi în atentatele teroriste, zeci de mii de oameni fiind ucişi în ultimii cinci ani. Potrivit unor date neoficiale, ar putea fi vorba chiar şi de 100.000 de victime.
Totuşi, în ultimul an, puterea Al Qaeda în Irak a avut de suferit. Respinşi de brutalitatea Al Qaeda şi de încercările acesteia de a impune cu forţa propria versiune a Islamului, mulţi musulmani suniţi s-au întors împotriva grupării. Au format aşa-numitele Consilii ale Redeşteptării, pentru a-i izgoni pe insurgenţi din zonele lor, în acest scop colaborând chiar şi cu americanii. Provincia Diyala, aflată chiar la nord de Bagdad, rămâne însă un bastion Al Qaeda, unde luptătorii izgoniţi din alte regiuni s-au concentrat.
Influenţa în scădere în zonă ar putea duce la o nouă mişcare periculoasă: reţeaua Al Qaeda ar putea să se reorienteze către Afganistan, unde pierderile americane sunt mai însemnate. ?Nu vor abandona Irakul?, consideră David Petraeus, comandantul trupelor americane în Irak. ?Ceea ce vor face cu siguranţă este să realoce o parte din resursele destinate Irakului către Pakistan şi Afganistan. Este o mare pierdere pentru Al Qaeda, care considera până nu demult că, în apropiere de Golful Persic, va fi capabilă să înfiinţeze un stat islamic militant, în cârca Irakului. Poate tocmai de aceea, încă din luna iulie a acestui an, se constată mai multe victime civile ale atentatelor în Afganistan, faţă de Irak. Din păcate, afganii sunt un popor greu de ?liniştit?, a încercat URSS şi nu a avut succes, ca atare un conflict în zonă va fi la fel de îndelungat şi dur.
Al Qaeda, scurt istoric
În 1979, când Uniunea Sovietică invada Afghanistanul, Abdullah Azzam, palestinian membru al Fraţilor Musulmani, a înfiinţat un birou de recrutare cu scopul de a aduna tineri musulmani voluntari pentru frontul afgan. În timp, biroul de recrutare s-a metamorfozat în grupul terorist cunoscut sub numele de Al Qaeda - baza. Osama bin Laden, tânăr recrut originar din Arabia Saudită, a fost entuziasmat de război şi a fost de acord să înfiinţeze filiale ale Biroului peste tot în lume, inclusiv în SUA. Azzam a strâns fonduri şi recruţi în Orientul Mijlociu, Marea Britanie şi Statele Unite, iar bin Laden, pe lângă sprijinul financiar, s-a ocupat de pregătirea militară a combatanţilor. Experţi în războiul de gherilă, sabotaj şi operaţiuni speciale au fost aduşi în Afganistan din toată lumea.
În decursul primului an, mii de voluntari au fost antrenaţi în tabăra din Peshawar. Peste 5000 proveneau din Arabia Saudită, 3000 din Algeria, 2000 din Egipt, Yemen, Pakistan şi Sudan. Principalele scopuri ale Biroului se legau de preveirea conflictelor dintre suniţi şi şiiţi, dar şi îndrumarea recruţilor pe drumul cel bun al jihadului, fără a ignora învăţăturile sfinte ale Coranului.
În 1988, bin Laden şi teroriştii egipteni au format efectiv Al Qaeda, în scopul luptei împotriva SUA, Israelului şi statelor musulmane ?renegate?. Oamenii lui bin Laden au fost antrenaţi să folosească arme sofisticate, organizaţia posedând inclusiv rachete anti-aeriene. Resursele financiare proveneau din averea personală a lui bin Laden, graţie contribuţiilor oferite de organizaţii islamice de caritate dar şi a comerţului de droguri provenite din Afganistan, inclusiv laboratoare de rafinare a heroinei. Reprezentanţii celei mai extremiste forme de fundamentalism islamic, talibanii, au devenit miliţiile private ale Al Qaeda.
Ella Moroiu, Antena3.ro
