Agricultura tradiţională otrăveşte apa. 100 de localităţi din 36 de judeţe din România, vulnerabile la poluarea cu nitraţi

Agricultura tradiţională ne otrăveşte apa. Depozitarea şi folosirea neconformă a gunoiului de grajd în zeci de localităţi rurale face ca apa să nu mai fie bună pentru consum.

Ministrul Mediului, Attila Korodi, a prezentat evoluţia proiectului de control al poluării cu nitraţi, demarat în 2008 şi programat să se desfăşoare până la sfârşitul anului viitor. În 34 de localităţi, deja s-au făcut investiţii pentru reducerea poluării.

Cei mai mulţi agricultori folosesc gunoiul de grajd pe post de îngrăşamânt spunând că este natural şi nu dăunează sănătăţii, aşa cum fac îngrăşămintele chimice. În realitate însă, lucrurile stau altfel.

Cantităţile de nitraţi din apa de băut nu trebuie să depăşească 50 de miligrame pe litru. Orice valoare peste această limită cauza grave probleme de sănătate.  Afecţiunea se numeşte popular boala albastră şi este extrem de periculoasă pentru sugari, putând provoca moartea.

100 de localităţi din 36 de judeţe din România au fost catalogate vulnerabile la acest tip de poluare.

Timp de cinci ani, Ministerul Mediului a făcut investiţii în platforme de depozitare, perdele forestiere tampon, în reteaua de canalizare şi epurare a apelor uzate, dar şi pentru a promova codurile de bune practici agricole în zonele rurale. Proiectul se numeşte "Controlul integrat al poluării cu nutrienţi" şi valoreayă aproape 60 de milioane de euro.

Restul banilor au venit de la sponsori şi autorităţi locale. Până acum, în 34 de localităţi din tara s-au construit 39 de platforme de depozitare comunale, peste 1100 de platforme indviduale şi aproape 3000 de europubele. Proiectul va continua până la sfârşitul anului 2015.