Adrian Streinu Cercel susține că, față de momentul în care s-a declanșat pandemia de COVID-19, acum "suntem destul de departe. Dacă ne aducem cu toții aminte, când a venit varianta Wuhan, pe care acum o denumim varianta sălbatică nu știam foarte multe despre el. Știam de SARS-CoV-1, despre MERS, dar despre acest virus nimic. Și încet, încet au apărut articole, pe care acum le putem măsura cu metrul pe înălțime, atât de multe sunt.
În ultimele articole se vede cât se poate de clar că genetica își spune cuvântul și secvențierea virusului este cea care a făcut diferența. Mai mult de atât, ne-a învățat cum ar trebui să ne protejăm mai bine de acest virus".
Ce s-a descoperit despre varianta Omicron
"Nu mai departe de săptămâna aceasta a apărut un articol care vorbește despre anatomia Omicron-ului, până acolo s-a ajuns, să vorbim despre anatomia lui, pentru că această ultimă variantă care este în circulație are o serie de particularități și dacă la celelalte variante discutam de câte una, două mutații la nivelul proteinei de vârf al acestui virus, la Omicron vorbim de peste 13 mutații foarte apropiate la nivelul receptorului care este foarte folositor virusului și peste 50 de mutații în total.
Deci vă dați seama cum o proteină atât de mică să aibă atât de multe mutații. Asta înseamnă înlocuirea unui aminoacid pe ici, pe colo. Partea proastă e că această modificare anatomică importantă a făcut ca acest virus să scape supravegherii noastre imune, generate de vaccin. Atunci anticorpii care au fost proiectați și sintetizați de organismul nostru pentru celelalte tipuri de variante, a făcut ca acest Omicron să nu poată fi văzut din timp, ceea ce a permis să se multiplice foarte repede și să se transmită. Mai mult decât atât, s-a constatat că acest Omicron are două locuri de replicare important:
- își menține un nivel de replicare la nivelul căilor respiratorii, ale tractului respirator superior
- alt nivel de replicare la nivel pulmonar.
Asta tot din cauza mutațiilor despre care s-a constatat că nu mai fac o alipire strictă prin doi receptori, ci se folosește doar pentru a pătrunde în celulă sub forma unui endozom, înglobat într-o sferă, de unde-și poate începe replicarea foarte ușor. De aici și rata mare de transmitere", a declarat Adrian Streinu-Cercel pentru DC Medical.
"Cărțile încă nu s-au jucat, sunt departe de a se fi jucat, pandemia nu s-a terminat. Medicamentele anti-virale sunt pe terminate"
"Era într-un articol care spunea: La câte persoane se poate transmite într-un interval de timp acest virus?
Și spune așa: de la o persoană se ajunge foarte repede să facă șase cazuri în următoarele patru zile. Pe urmă, 36 de cazuri în următoarele opt zile și 216 zile în următoarele 12 zile.
Ori la prima variantă, varianta Wuhan, era nevoie de săptămâni ca să se genereze un astfel de număr de cazuri, deci rata de transmitere a virusului a crescut foarte, foarte mult.
În contra-partidă vine faptul că acest Omicron a dat forme ceva mai blânde și zic "ceva mai blânde", pentru că așa cum s-a văzut, Terapiile Intensive nu au fost niciodată goale. Dacă era un virus obișnuit, atunci nu ar fi trebuit să ajungă pacienții la Terapie Intensivă. Lucrul acesta nu s-a întâmplat, Terapiile Intensive sunt încă pacienți cu COVID și din păcate mai avem și decese în fiecare zi.
Așa se face că am înregistrat în total un număr de 2 milioane 889 de mii 363 de cazuri de COVID, în România, în doi ani și, din păcate, au fost 65.430 de decese până acum.
Evident, 2 milioane și peste jumătate s-au vindecat, sau mai bine zis s-au recuperat, pentru că literatura vorbește despre faimosul long-COVID și despre infecții pe termen lung date de acest SARS-CoV-2, iar acum începem să vorbim despre afectări hepatice potențiale pe care SARS-CoV-2 poate să le dea și în această formă de Omicron.
Deci cărțile încă nu s-au jucat, sunt departe de a se fi jucat, pandemia nu s-a terminat și lumea trebuie să înțeleagă acest lucru. Atunci, cel mai bun lucru este să ne protejăm, pentru că altceva la îndemână nu prea mai avem, pentru că medicamentele anti-virale sunt pe terminate", a mai spus medicul de la Institutul de Boli Infecțioase "Matei Balș" și UMF "Carol Davila" București
