George Cuşa, condamnat la 21 de ani de puşcărie politică a decedat astăzi la vârsta de 97 de ani. Anunțul a fost făcut de fiica sa, Corina Cușa, profesor de Limba și Literatura Română.
George Cuşa s-a născut pe 22 februarie 1926. Acesta a absolvit Facultatea de Filosofie din Bucureşti. Timp de 14 ani a fost deţinut politic. A fost arestat în septembrie 1948, mai întâi la Piteşti, unde erau repartizaţi studenţii, apoi la Gherla iar la rând a urmat Aiud. Celula măsura 2 metri pe 3 metri, locul unde George Cușa stătea împreună cu alţi șapte studenţi.
Condamnat prima oară la patru ani de înschisoare, a fost apoi eliberat cu domiciliul forţat, apoi încarcerat din nou cu o pedeapsa de 21 de ani de temniţă.
Trupul neînsuflețit va fi depus mâine, 8 mai, la Casa Mortuară de la Cimitirul Municipal Constanța, iar citirea stâlpilor va avea loc la ora 19.00. Slujba de înmormântare va începe marți, 9 mai, la ora 11.00, după care cortegiul va pleca spre Biserica „Adormirea Maicii Domnului II” („Biserica Albă”), din Bulevardul Tomis. nr. 230, zona Dacia, potrivit ziuaconstanta.ro.
De-a lungul vieții, George Cușa a povestit experiența sa înfiorătoare din cadrul Experimentului Pitești.
"Iniţial am spus că accept reeducarea, dar nu după metodele sovietice ale lui Makarenko, pentru că acele metode vizau delicvenţii de drept comun, lipsiţi de orice crez. Nu m-au lăsat să termin ce aveam de spus, că au tăbărât pe mine şi m-am trezit abia a doua zi. M-au bătut cu bastoane, scânduri şi tot ce mai aveau pe-acolo. Am fost bătut groaznic. Am întrebat apoi un coleg ce s-a întâmplat cu mine, în acele zile din martie 1950, pentru că nu înţelegeam ce se întâmplă. Cumplit era că erai bătut de colegi care avuseseră acelaşi crez cu tine. În nicio ţară din Europa, fostă comunistă, nu s-a petrecut aşa ceva, ci doar la noi, pentru că noi am luptat de la început împotriva bolşevismului”, a povesit George Cușa.
Mărturia sa tulburătoare l-a inspirat pe regizorul de film Toma Enache când a făcut filmul "Între Chin și Amin".
Ce este Experimentul Piteşti
Experimentul Piteşti a reprezentat un experiment de reeducare ce consta în distrugerea psihică a individului. Această „operațiune” a început în 1949, la închisoarea de la Pitești. Securitatea a pus la cale un plan pentru lichidarea rezistenței morale a deținuților politici, după modelul lui Anton Makarenko.
Acest plan presupunea reeducarea tuturor opozanților politici în spiritul comunist, prin ștergerea vechii identități a fiecăruia și înlocuirea ei cu una nouă, tipic bolșevică. Deținutul nu trebuia să se „vindece” după eliberare, urmând a-și însuși un comportament comunist. Planul va fi posibil doar cu ajutorul torturii neîntrerupte și a sistemului torționar, când cel ce tortura stătea în aceeași celulă cu victima, până la îndeplinirea obiectivului propus. Suferința continuă făcea ca deținutul să își piardă personalitatea și demnitatea umană, ajungând la slăbiciune interioară, fapt ce favoriza implementarea în psihicul deținutului a unei conştiinţe sociale tipic comunistă. Astfel, tortura deţinuţilor era un mijloc, și nu un scop, notează historia.ro.
Estimările totale referitor la numărul celor care au suferit acest experiment sunt cuprinse între aproximativ 1000 și 5000. A fost cel mai mare și cel mai agresiv program de spălare a creierului prin tortură din blocul de Est.
