Poeta şi prozatoarea Angela Marinescu, una dintre cele mai importante voci ale literaturii române, a murit la vârsta de 82 de ani. Lumea literară o omagiază.
Angela Marinescu s-a născut în 1941 la Arad. O tuberculoză gravă i-a marcat tinereţea între 15 şi 26 de ani.
S-a decis să studieze medicina şi psihologia. A debutat cu poeme în revista „Tribuna” de la Cluj, în 1965, iar editorial, în 1969, cu volumul "Sânge albastru".
A publicat 13 volume, în majoritate volume de versuri, "Cocoşul s-a ascuns în tăietură" (1996) şi "Fugi postmoderne" (2000).
A publicat un volum de eseuri "Satul în care mă plimbam rasă în cap", 1996.
În luna septembrie 2006, în cadrul unei ceremonii ce a avut loc în sala Teatrului Dramatic din Botoşani, i-a fost decernat Premiul Naţional de Poezie „Mihai Eminescu” pentru Opera Omnia.
A publicat peste 15 volume de versuri. Cele mai recente sunt: "Păsările pe cer ţipă", Casa de pariuri literare, 2021, "Jurnal scris în a treia parte a zilei. Soldat.
Umbre ale trecutului pe câmpul de luptă", Editura Fractalia, 2019, "Cocoşul s-a ascuns în tăietură" (1996), "Fugi postmoderne" (2000), "Îmi mănânc versurile" (2003), "Limbajul dispariţiei" (2006), "Întâmplări derizorii de sfârşit" (2006) şi "Probleme personale" (2009).
Angela Marinescu a refuzat Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti în 1981
I s-au acordat numeroase premii, printre care Premiul "Nichita Stănescu" în 1990 şi Premiul Uniunii Scriitorilor în 2000, Premiul Naţional de Poezie „Mihai Eminescu” pentru Opera Omnia în 2006, iar volumul "Jurnal scris în a treia parte a zilei. SOLDAT. Urme ale trecutului pe câmpul de luptă" a fost apreciat drept Cartea anului 2019, potrivit Ziare.com
Creaţia Angelei Marinescu a exercitat şi exercită o largă influenţă în estetica poeziei contemporane.
A folosit şi semnătura Angela Marcovici. A fost căsătorită cu scriitorul Gavril Matei (1943-2008), având împreună un fiu, eseistul Alexandru Matei.